O zi buna!

 

Sunt pe drumuri, între drumuri. Ca de obicei. Trebuia ca azi să fiu în avionul de Italia, nu mai sunt. Asta este. Uneori le potrivesc până le nimeresc, alteori, nu. La mine nu e niciodată sigur nimic. De călătoria asta am fost atât de sigură, că a devenit imediat nesigură. Să nu mai spun că l-am pierdut şi pe Our. Că a fugit. Azi nu a vrut să-şi facă apariţia, dar am o poză cu el. Nu, de fapt e o poză cu Gimli, piticul din „Stăpânul inelelor”. Dar pentru mine arată toţi la fel. Îi mai recunoşti după privire că în rest…

Să vă mai spun că făcând atâta reclamă altor bloguri care mi-au luat faţa în top, îmi vreau reclama înapoi? Nu, nu o vreau. Dar o mită mică primesc. Mică, oricât de mică. Că azi şi mâine sunt dusă, se ştie deja. Că nu am inspiraţie în momentul ăsta, e aproape evident. Normal. Scriu în virtutea inerţiei, că aşa e normal. Între timp pun şi haine pe mine şi mai trag şi cu ochiul la cafea.

Soră cu Marcel nu prea sunt, dar lelea tot umblu. Chestii, treburi. Şi când mă gândesc că mi-am început ziua cu oamenii de la gaze, deja mă bucur nespus.

Şi ca să fiu în pas cu ziua: buna ziua, domnule Omu’! Că doar ne salutăm săptămna asta, nu? Şi ce să vă mai spun? Nu mai am ce, sunt în întârziere, am treabă. Poate diseară o să am şi ceva în cap. Totuşi, e cam dimineaţă.

Aşa că vă doresc o zi bună şi aveţi grijă de Crina şi Vania, măcar acum că sunt la început pe wordpress şi au nevoie de încurajările voastre.