Este iarnă bine. Un fel de iarnă combinată cu primăvară, ca să fiu mai exactă. Cel puţin în România. Corina ne trimite mail cu prognoza meteo de la Brussel sau, să fi fost Horia ori Andrei. Cine mai ştie. Toată lumea dădea câte un mail, ba cu programul, ba cu biletele, ba cu una, ba cu alta. Oricum, tot de la Corina erau pentru mine, că tare îmi era lene să citesc şi cine le semna – ştiu, sinceritatea asta a mea vă copleşeşte, dar nu contează.
Am plecat spre Bucureşti, că de acolo am luat avionul. Normal, am început cu peripeţii. Cu emoţii. Avionul sătmărenilor, respectiv Crina şi Darius, nu a putut fi degivrat. Asta, cred eu, din pricina lui Darius. Vă explic imediat: Darius a fost ferm convins că atunci când i-au dat jos din avion – asta după ce le-a dat şi un sandvici – a lăsat sandviciul pe scaunul avionului. Logic, după nu l-a mai găsit. Adică după degivrare. Se întâmplă chestii interesante în Satu Mare la degivrare. Dar eu n-am timp să le judec. Ulterior, tot Darius, că despre cine altcineva să vorbim, îi cere Crinei un şerveţel, convins fiind că soţia lui i-a pus direct în buzunarul hainei, şerveţele umede. A doua zi, din buzunarul cu şerveţele umede, scoate, de fapt, sandviciul de la degivrare. Ce poate fi mai bestial de atât? Serios acum? Adică, după ce a dat vina pe soţie că nu s-a gândit la şerveţele normale, şi totuşi s-a gândit la cele umede, iote că nu era nici una, nici cealaltă. Extratereştrii ăştia 😆 – Această poveste s-a finalizat în faţa Parlamentului Europei –
Bine, până acolo… doar nu credeţi acum că vă spun tot, pentru că ar fi de scris un roman. Şi totuşi mă sâcâie pe creier, ce s-a întâmplat cu ora aia pe care am pierdut-o în avion? Dap, ăsta chiar e subiect de roman 😉
Să trecem peste, pentru că e prea mult de râs şi i-am promis lui Darius că nu mai zic nimic de el. Ba mai mult, trebuie să-i fac loc şi în blogroll pentru că s-a sacrificat cărându-mi cumpărăturile. Acum nu că Chinezu’ nu s-ar fi sacrificat în acelaşi scop nobil. Dar nu din nobleţe, ci pentru că-l ţineam în loc cărând 😛 După cum vedeţi, fiecare a avut câte un motiv. Desigur, cred că şi Crina tot din aceeaşi pricină mă tot ajuta să car. Pentru că o ţineam din mers. N-aţi văzut aşa ceva, nimic nu fac oamenii ăştia din educaţie 😆 Oh, dar să nu-l uit pe Mordechai, care, la un moment dat, dintr-un sentiment exagerat de milă şi-a dorit foarte mult să ţină punga mea cu ciocolată. Desigur, după două minute i-a înmânat-o Crinei. Adevărul e că era foarte grea.
Dar ce vă spun eu aici? Bine, trec repede prin personaje: Crina, o ştiţi, roşcată, înaltă, râde non-stop şi nesuferită, normal. Normal că mă enervează, pentru că toată lumea mă recunoştea pe mine după Crina. Având părul foarte roşu era destul de greu să nu o observi şi cine să fi fost aia de lângă roşcată dacă nu Oana? Acum sunt nevoită să-mi fac un poster cu roşcata în mărime naturală şi să merg cu el pe stradă, nu de alta, dar altfel nu se prinde nimeni cine sunt. Enervantă Crina 😀
Chinezu… hmm, tot timpul am avut impresia că e un puştan care ştie prea multe, dar spune prea puţine. Ultima parte e oarecum adevărată. Adică chiar ştie multe, dar spune puţine. În schimb, am fost surprinsă să întâlnesc un familist convins, foarte inteligent şi cu un simţ al umorului bestial. Darius, familist şi el, dar, până la urmă, încă un copil. Un domn. Râdea tot timpul. Şi mă credeţi sau nu, de multe ori nu am reuşit să îmi dau seama ce e amuzat, dar mă rog, doar nu o să-i iau eu bucuria omului 😛
Ei au fost cei trei ardeleni care ar fi trebuit să aibă grijă de mine. Dar, desigur, au avut grijă doar de ei. Au despicat fiecare politician, făcându-mă să casc, au râs non-stop, şi până mă prindeam eu… hehe, mai contează? Şi m-au chinuit o zi prin Brugge. Frateee, toţi aveau picioare lungi, eu mai mică şi mai scurtă cum să mă ţin după ei?
Din păcate nu am avut suficient timp să stau la „bârfă” cu Isabelle şi cu Jamilla. Dar cu Isabelle nădăjduiesc, totuşi, să beau o cafea săptămâna asta. Poate şi cu Chinezu de s-o îndura să vină la lansare. Nu de alta, dar dau eu cafeaua şi, în plus, nici nu am apucat să îmi iau la revedere cum se cuvine. Pentru că el a dispărut până mi-am dus eu bagajele la maşină şi m-am întors.
Am mai primit, la Brussel, evident, cărţi de la Vania şi Gabriela. „Cartea de sidef” aproape că am terminat-o în masina. Gabi scrie bestial poezie. 😉
Pe ceilalţi nu am apucat să îi cunosc prea bine. Timpul a fost scurt şi nu ştiai unde să te duci mai repede şi ce să vezi. – Am fost şi la muzeul „Pisicii negre”, ca să ştiţi – Aşa că pe Sibilla şi pe Cora le-am văzut prea puţin, şi, din păcate, pe ceilalţi nu am avut timp nici să aflu cum îi cheamă. Ok, recunosc, am uitat 😛 Dar deh, nu le-am avut niciodată cu memoria.
Însă, adevărul este că în povestea asta este vorba despre mine, Brussel şi ardelenii. Mă rog, eu cel puţin aşa am priceput. Şi dacă chiar vreţi să ştiţi, de acum înainte, oriunde mă voi duce, voi încerca să găsesc ardeleni. Sunt aşa fainiii…. Vorba aia – că nu îmi amintesc cine a spus-o 😀 – haidiii, bre!
Oricum, a fost frumos. Bruxelle e minunat, iar de Brugge nu mai vorbesc. O să vă dau şi poze, dar, evident, după lansare. Dacă nu aţi înţeles de la Cella, ei bine, puteţi vedea aici coperta şi prezentarea. Cu un clik pe poză o să ajungeţi pe siteul editurii unde mai aflaţi una alta. Lansarea va fi joi, 20, ora şaptisprezece. Încă mă mai minunez că Voicunike ştia înaintea mea. Bine, îl bănuiesc pe Horia de „scăpare de informaţii” 😀 , dar să nu fiu rea.
Ei bine, poveşti Bruxelleze o să vă mai spun. Sunt multe, cum ar fi povestea domnului Antonio (?!). Desigur, neapărat trebuie să vă povestesc despre Ciupi, un personaj cu o mie de poveşti. Vom avea timp de toate, dar acum, neapărat, trebuie să mă pregătesc de lansare. Desigur, trebuie s-o fac din toate punctele de vedere 😉
Încă o dată îi mulţumesc Corinei pentru invitaţie, dar cel mai mult trebuie să-i mulţumesc pentru Crina. Dumnezeule, fata aia e fabuloasă. Să te trezeşti dimineaţa şi s-o vezi râzând, cât sunt eu de morocănoasă la orele matinale, nu am putut să nu zâmbesc. Dar despre Crina în alt episod, prea îi fac reclamă, zău.
Ia uite ce relatare, când alţii încă-ţi mai numără oasele, să vadă dacă-s toate!… Cred că pe luni voi fi capabil de o relatare obiectivă. Oricum, pozele mi-au ieşit mişto, atât am apucat să văd…
Hi, Hi …. eu am poze mai frumoase cu voi două, Sătmăreanca şi Oana, recunosc, încă pe telefon, dar le voi trimite numai să-mi revin, ce ştiţi voi cum mi-a fost mie cu decolările …. n-am murit, dar am fost la un pas mic, mititel … 😉 🙂
Voi ardelenii aţi fost licăr de veselie, mă tot trezeam auzind câte o vorbă şi imediat mă porneam pe răs, faini oameni sunteţi ! Am şi poză cu Darius şi Chinezu, am ascuns-o bine, dacă o trimit, merit şi eu o carte de la lansare , Crăiasă ?
Da, roşul Sătmărencei noastre e superb, am tot admirat-o, recunosc, mă mai surprindea ea privind-o, nu avea habar că turbam de invidie … 😉 🙂
Ce să mai, m-aţi impresionat plăcut cu toţii, sunteţi minunaţi !
Rezolvăm cu pozele şi vin şi impresiile sibiline, până atunci, vă îmbrăţişez pe toţi cu drag, mă bucur tare, tare mult că v-am cunoscut !
Sibilla
Erată:
Fireşte că mi-a scăpat o greşeală, ieşind „numărându-ţi” în loc de „numărându-şi”…
uneori aveam atatea sa-ti spun, Oana, si ori nu gaseam momentul, ori eram pe fuga ;-)))
succes la lansare si numai bine!
Oana!
Cand vorbesti asa despre ardeleni ma ai si pe mine in vedere?Sau poate ca nu sunt blogger ,nu-s ardelean destul 😛 tata Borgo
Sunt prea tristă având în gând vestea dispariţiei lui Emilian Onciu ca să pot comenta râzând şi rememorând zilele bruxelleze. Dar îmi trece şi revin..
Da, ora aceea trebuie să fie undeva.
Multumesc pentru ca ai impartasit „inteligenta” mea cu intreaga. blogosfera. Cum se zice pe la noi: „Eşti tare de treabă”.
Pentru „domn” s-ar putea sa te adaug in blogroll, pentru „copil” s-ar putea sa fiu suparat o lunga perioada de timp.
Bem, bem 😀
Şi eu am dispărut rapid, că se învârtea omu’ cu maşina de vreo juma’ de oră pe lângă gara aia naşpa de avioane.
Darius:
Cumpăneşte dacă s-o treci pe Oana-n blogroll, că scapi greu de ea…
Isabelle, deci ne vedem joi, nu? Promit ca stam si noi la o cafea ca oamenii, nu in fata hotelului ca neoamenii 🙂
Crina, stai linistita, asta-i viata. Daca nu ii plangem pe cei care se duc, ce rost mai au pentru cei ramasi?
Darius si tu „esti tare de treaba” 😛
Sibilla, obligatoriu trebuie sa imi dai si mie pozele 😀
Vania, te-am lasat mai la coada asa ca sa-ti spun ca tare nebun esti.
Gabi, facem cercetari 😉
Tata Borgooo, pai cum sa nu te am in vedere cand vorbesc despre ardeleni? Mai ales ca sunt cei mai simpatici oameni pe care i-am cunoscut vreodata. Sunteti bestiali 🙂
Între timp am găsit răspuns şi la întrebarea: de unde nebunia mea? De la tine 😛 Dar nu ştiu de ce eram aşa speriată în prima poză. Cred că tot tu ai fost de vină. Oricum, e foarte bună, având în vedere că pe aparatul meu foto nu am nicio poză cu mine, în schimb am o mulţime de fotografii cu o tipă brunetă, scriitoarea aia fantasy din Piteşti, care, în Brugge fiind, făcea pe turista japoneză cu cannonul mai mare ca ea în mâna 😆
O să încerc să îmi aştern şi eu impresiile mai spre seară, dacă mai e ceva de spus după ce ai vorbit tu, dar deocamdată recuperez în redacţie că prea multă relaxare strică :)))
Mă gândesc dacă mai vorbesc cu tine. La câte laude mi-ai adus mi s-au urcat la cap 😀
Mie-mi spui! 🙂
Sa ma fi vazut acum 25 de ani!!!Mama,mama ce ardelean fain am fost…si de ce nu am si ramas 🙂
Am zis!
joi la 17.00.
A! Faptul că nu ai anunţat locaţia e omisiune de uitare sau…
😀
Ei, Crina, acum sunt eu in pauza de gandire 🙂
Tata Borgo, sunt convinsa ca si acum e la fel 😉
Isa, dap, e omisiune de uitare si oboseala. Vai mama mea 🙂 La Romexpo, dar anunt maine mai pe seara cu detalii, oricum te sun miercuri si iti dau fiecare detaliu, nici o grija 🙂
Cred că o să ajung mai din timp. Ai emoţii?
Acum o luna scriai: „Totu-i lent în Ardeal. Nimeni nu se grăbeşte spre nimic, de parcă viaţa ar sta în loc şi nimeni nu e dispus să o simtă irosindu-se.” 😉 Frumos! Ma bucur ca ai ardelenii tai.
Fie-ti mila si mai povesteste de ei… cu lux de amanunte. 😛 Vreau sa stiu ce „culoare” are rasul lui Crina, de ce e nebun Vania (e si sfiorant?!) si desigur de toti ceilalti. Ii stiu pe multi de pe bloguri, dar tu ai avut sansa sa ii ai alaturi si ai si talent la descris. 😆
Voi fi cu sufletul la… lansare! Poate am norocul, candva sa-mi „lansezi” si mie un autograf. Ti-am ascultat si interviul, acum mai trebuie sa pun mana pe o carte si pot sa le arat prietenilor mei ardeleni 😉 ,asta e printesa fantastica.
Mult succes si sa fii fericita cu asa prieteni!!!
waw,ce combinatie ….devastatoare….!!!!!….cele trei…….eu spun gratii ….!?!?!…..asteptam si alte propuneri…..
Tendintele in materie de hair-style pentru acest sezon nu pot fi definite de o singura culoare. Prima poza e dovada. 😛
Mai e ceva interesant, numele lor… daca Oana ii imprumuta Crinei prima ei litera (contra o cafea) se obtine numele Corinei. E joaca asta, dar ce au facut ele in realitate e deosebit.
@Oana
Astept cu nerabdare FTP-ul.
daca ar fi un rebus, la definitia „tare de treaba” cred ca as completa „constipat”
Zici tu acum că-s nebun, dar, după ce voi scrie relatarea mea obiectivă, o să-mi recunoşti normalitatea…
of si of…ce am avut si ce am pierdut…ce nu am avut si nu am apucat sa prind…ce am zarit si nu am stiut cum…;-)
pot să strecor şi eu un timid MULŢUMESC ? 😆
Cella, cu toata placerea 🙂
Darius, stiu, diseara, n-am avut timp 😦
Cristal, da, ardelenii m-au dat gata 😛
Trexel, vad ca de cand scrii despre sexul urban, ti-a revenit zambetul 😀
Vania, tot ce se poate. Ce mai inseamna normalitate azi?
Spedy, da, cea mai tare combinatie, recunosc 😀
Oana, mult succes la lansare si la mai mare!
Da cand mi-a pierit?
si… inca n-am ajuns la ala urban
Acum văd că ardelenii tăi fac o categorie separată în blogroll. Oyoy. Trebuie să ne revanşăm cumva. Io mă gândesc să fac o categorie numită Oana :)))
PS. Ti-am furat o poya pentru blog, daca nu mi-ai trimis altele pe mail 😛
Oana, realizez ca a fost deosebita intalnirea cu toti prietenii nostri, pe care, de-acuma, nu-i mai poti numi doar virtuali. O seara minunata si… mult succes la lansare!
mda. joi la ora cinci peme…
da o sa mai stai pe la gaudeamus? ca joi sunt blocat, fir-ar sa fie…
Jamilla, multumesc mult! Si scuze, printre atatea raspunsuri am mai omis cateva 😛
Sebastian, nu stiu exact daca o sa mai stau sau nu pentru ca sotul meu asteapta niste bilete pentru weekendul asta. Daca nu vin biletele da, daca vin nu am ce face 😦
Trexel, da, ai dreptate, cred ca inca esti la sexul din porumbi 😀
Nea Costache, oameni minunati si reali 🙂
Crina, pai bravo, fura, dupa ce ai facut misto de mine 😆
Oana, te rog din suflet sa ma scuzi ca vin asa tarziu cu un comentariu aici. Mi-a facut mare mare placere sa va revad si m-am bucurat mult ca am reusit sa stam putin impreuna. Imi pare rau ca nu am avut mai mult timp. dar ma bucur din tot sufletul ca v-a placut la Bruges si mai ales ca nu a plouat, cum se intampla de obicei, si ati reusit sa si vedeti ceva. Succes cu cartea si ai grija de tine. felicitari inca o data! O seara frumoasa iti doresc.
Frumoasa saptamana ati mai avut! Dar ne bucurati si pe noi cu relatarile si pozele voastre. Acum fug la Crina, sa vad si partea ei de excursie.
Corina, stai linistita, nu ai pentru ce te scuza, toti am fost obositi si ratutiti zilele astea. Eu iti multumesc pentru posibilitatea de-a vedea toate acele minuni. O saptamana minunata!
Hei Oana! Eu am fost cu mailu cu prognoza si ma bucur ca nu l-a citit nimeni nici pe ala :))) Cu toate astea se pare ca pe undeva sistemul tot a functionat asa ca mission accomplished.jpg lol Mult succes la lansare si spor la autografe! Andrei
Andrei, stiu ca tu ai fost, dar am zis sa fiu si eu putin rea, putin cinica. De stiut stiu tot 😆 Multam! Daca esti cuminte data viitoare iti dau si tie un autograf 😛
Ia uite ce relatare, când alţii încă-ţi mai numără oasele, să vadă dacă-s toate!… Cred că pe luni voi fi capabil de o relatare obiectivă. Oricum, pozele mi-au ieşit mişto, atât am apucat să văd…
Hi, Hi …. eu am poze mai frumoase cu voi două, Sătmăreanca şi Oana, recunosc, încă pe telefon, dar le voi trimite numai să-mi revin, ce ştiţi voi cum mi-a fost mie cu decolările …. n-am murit, dar am fost la un pas mic, mititel … 😉 🙂
Voi ardelenii aţi fost licăr de veselie, mă tot trezeam auzind câte o vorbă şi imediat mă porneam pe răs, faini oameni sunteţi ! Am şi poză cu Darius şi Chinezu, am ascuns-o bine, dacă o trimit, merit şi eu o carte de la lansare , Crăiasă ?
Da, roşul Sătmărencei noastre e superb, am tot admirat-o, recunosc, mă mai surprindea ea privind-o, nu avea habar că turbam de invidie … 😉 🙂
Ce să mai, m-aţi impresionat plăcut cu toţii, sunteţi minunaţi !
Rezolvăm cu pozele şi vin şi impresiile sibiline, până atunci, vă îmbrăţişez pe toţi cu drag, mă bucur tare, tare mult că v-am cunoscut !
Sibilla
Erată:
Fireşte că mi-a scăpat o greşeală, ieşind „numărându-ţi” în loc de „numărându-şi”…
uneori aveam atatea sa-ti spun, Oana, si ori nu gaseam momentul, ori eram pe fuga ;-)))
succes la lansare si numai bine!
Oana!
Cand vorbesti asa despre ardeleni ma ai si pe mine in vedere?Sau poate ca nu sunt blogger ,nu-s ardelean destul 😛 tata Borgo
Sunt prea tristă având în gând vestea dispariţiei lui Emilian Onciu ca să pot comenta râzând şi rememorând zilele bruxelleze. Dar îmi trece şi revin..
Da, ora aceea trebuie să fie undeva.
Multumesc pentru ca ai impartasit „inteligenta” mea cu intreaga. blogosfera. Cum se zice pe la noi: „Eşti tare de treabă”.
Pentru „domn” s-ar putea sa te adaug in blogroll, pentru „copil” s-ar putea sa fiu suparat o lunga perioada de timp.
Bem, bem 😀
Şi eu am dispărut rapid, că se învârtea omu’ cu maşina de vreo juma’ de oră pe lângă gara aia naşpa de avioane.
Darius:
Cumpăneşte dacă s-o treci pe Oana-n blogroll, că scapi greu de ea…
Isabelle, deci ne vedem joi, nu? Promit ca stam si noi la o cafea ca oamenii, nu in fata hotelului ca neoamenii 🙂
Crina, stai linistita, asta-i viata. Daca nu ii plangem pe cei care se duc, ce rost mai au pentru cei ramasi?
Darius si tu „esti tare de treaba” 😛
Sibilla, obligatoriu trebuie sa imi dai si mie pozele 😀
Vania, te-am lasat mai la coada asa ca sa-ti spun ca tare nebun esti.
Gabi, facem cercetari 😉
Tata Borgooo, pai cum sa nu te am in vedere cand vorbesc despre ardeleni? Mai ales ca sunt cei mai simpatici oameni pe care i-am cunoscut vreodata. Sunteti bestiali 🙂
Între timp am găsit răspuns şi la întrebarea: de unde nebunia mea? De la tine 😛 Dar nu ştiu de ce eram aşa speriată în prima poză. Cred că tot tu ai fost de vină. Oricum, e foarte bună, având în vedere că pe aparatul meu foto nu am nicio poză cu mine, în schimb am o mulţime de fotografii cu o tipă brunetă, scriitoarea aia fantasy din Piteşti, care, în Brugge fiind, făcea pe turista japoneză cu cannonul mai mare ca ea în mâna 😆
O să încerc să îmi aştern şi eu impresiile mai spre seară, dacă mai e ceva de spus după ce ai vorbit tu, dar deocamdată recuperez în redacţie că prea multă relaxare strică :)))
Mă gândesc dacă mai vorbesc cu tine. La câte laude mi-ai adus mi s-au urcat la cap 😀
Mie-mi spui! 🙂
Sa ma fi vazut acum 25 de ani!!!Mama,mama ce ardelean fain am fost…si de ce nu am si ramas 🙂
Am zis!
joi la 17.00.
A! Faptul că nu ai anunţat locaţia e omisiune de uitare sau…
😀
Ei, Crina, acum sunt eu in pauza de gandire 🙂
Tata Borgo, sunt convinsa ca si acum e la fel 😉
Isa, dap, e omisiune de uitare si oboseala. Vai mama mea 🙂 La Romexpo, dar anunt maine mai pe seara cu detalii, oricum te sun miercuri si iti dau fiecare detaliu, nici o grija 🙂
Cred că o să ajung mai din timp. Ai emoţii?
Acum o luna scriai: „Totu-i lent în Ardeal. Nimeni nu se grăbeşte spre nimic, de parcă viaţa ar sta în loc şi nimeni nu e dispus să o simtă irosindu-se.” 😉 Frumos! Ma bucur ca ai ardelenii tai.
Fie-ti mila si mai povesteste de ei… cu lux de amanunte. 😛 Vreau sa stiu ce „culoare” are rasul lui Crina, de ce e nebun Vania (e si sfiorant?!) si desigur de toti ceilalti. Ii stiu pe multi de pe bloguri, dar tu ai avut sansa sa ii ai alaturi si ai si talent la descris. 😆
Voi fi cu sufletul la… lansare! Poate am norocul, candva sa-mi „lansezi” si mie un autograf. Ti-am ascultat si interviul, acum mai trebuie sa pun mana pe o carte si pot sa le arat prietenilor mei ardeleni 😉 ,asta e printesa fantastica.
Mult succes si sa fii fericita cu asa prieteni!!!
waw,ce combinatie ….devastatoare….!!!!!….cele trei…….eu spun gratii ….!?!?!…..asteptam si alte propuneri…..
Tendintele in materie de hair-style pentru acest sezon nu pot fi definite de o singura culoare. Prima poza e dovada. 😛
Mai e ceva interesant, numele lor… daca Oana ii imprumuta Crinei prima ei litera (contra o cafea) se obtine numele Corinei. E joaca asta, dar ce au facut ele in realitate e deosebit.
@Oana
Astept cu nerabdare FTP-ul.
daca ar fi un rebus, la definitia „tare de treaba” cred ca as completa „constipat”
Zici tu acum că-s nebun, dar, după ce voi scrie relatarea mea obiectivă, o să-mi recunoşti normalitatea…
of si of…ce am avut si ce am pierdut…ce nu am avut si nu am apucat sa prind…ce am zarit si nu am stiut cum…;-)
pot să strecor şi eu un timid MULŢUMESC ? 😆
Cella, cu toata placerea 🙂
Darius, stiu, diseara, n-am avut timp 😦
Cristal, da, ardelenii m-au dat gata 😛
Trexel, vad ca de cand scrii despre sexul urban, ti-a revenit zambetul 😀
Vania, tot ce se poate. Ce mai inseamna normalitate azi?
Spedy, da, cea mai tare combinatie, recunosc 😀
Oana, mult succes la lansare si la mai mare!
Da cand mi-a pierit?
si… inca n-am ajuns la ala urban
Pingback: În sfârşit… Bruxelles « Sătmăreanca
Acum văd că ardelenii tăi fac o categorie separată în blogroll. Oyoy. Trebuie să ne revanşăm cumva. Io mă gândesc să fac o categorie numită Oana :)))
PS. Ti-am furat o poya pentru blog, daca nu mi-ai trimis altele pe mail 😛
Oana, realizez ca a fost deosebita intalnirea cu toti prietenii nostri, pe care, de-acuma, nu-i mai poti numi doar virtuali. O seara minunata si… mult succes la lansare!
mda. joi la ora cinci peme…
da o sa mai stai pe la gaudeamus? ca joi sunt blocat, fir-ar sa fie…
Jamilla, multumesc mult! Si scuze, printre atatea raspunsuri am mai omis cateva 😛
Sebastian, nu stiu exact daca o sa mai stau sau nu pentru ca sotul meu asteapta niste bilete pentru weekendul asta. Daca nu vin biletele da, daca vin nu am ce face 😦
Trexel, da, ai dreptate, cred ca inca esti la sexul din porumbi 😀
Nea Costache, oameni minunati si reali 🙂
Crina, pai bravo, fura, dupa ce ai facut misto de mine 😆
Oana, te rog din suflet sa ma scuzi ca vin asa tarziu cu un comentariu aici. Mi-a facut mare mare placere sa va revad si m-am bucurat mult ca am reusit sa stam putin impreuna. Imi pare rau ca nu am avut mai mult timp. dar ma bucur din tot sufletul ca v-a placut la Bruges si mai ales ca nu a plouat, cum se intampla de obicei, si ati reusit sa si vedeti ceva. Succes cu cartea si ai grija de tine. felicitari inca o data! O seara frumoasa iti doresc.
Frumoasa saptamana ati mai avut! Dar ne bucurati si pe noi cu relatarile si pozele voastre. Acum fug la Crina, sa vad si partea ei de excursie.
Corina, stai linistita, nu ai pentru ce te scuza, toti am fost obositi si ratutiti zilele astea. Eu iti multumesc pentru posibilitatea de-a vedea toate acele minuni. O saptamana minunata!
Simona, repede la Crina, eu am pareri mai misto 😀
Pingback: Praznik « Ioan Sorin Usca
Si tie, Oana, numai bucurii sa ai. Si succes!
Hei Oana! Eu am fost cu mailu cu prognoza si ma bucur ca nu l-a citit nimeni nici pe ala :))) Cu toate astea se pare ca pe undeva sistemul tot a functionat asa ca mission accomplished.jpg lol Mult succes la lansare si spor la autografe! Andrei
Andrei, stiu ca tu ai fost, dar am zis sa fiu si eu putin rea, putin cinica. De stiut stiu tot 😆 Multam! Daca esti cuminte data viitoare iti dau si tie un autograf 😛