Merlin va vorbeste

merlin.jpg

Ştiţi cum e treaba asta? Adică asta cu a o lua de la început, e o chestie cu tupeu. E ca atunci când mi-au furat geanta din maşină, implicit, în geantă, se afla şi agenda mea cu poezii. Explicit, s-a dus dracu’ toată imaginaţia mea poetică. Normal, poliţia a zis că nu e momentul potrivit să depun reclamaţie, cu toate că ştiam cine e hoţul, dar ei nu aveau program de reclamaţii „Veniţi mâine la nouă”. Mda, şi aşa mi-au furat poezia. Poliţia blogurilor nu există şi, chiar dacă ar exista, pun pariu că povestea s-ar fi repetat tipic românesc.
Acum, Merlin, iar trebuie să vă explice cum stă treaba cu palatul, cu Isabelle, cu Cella şi cu toate personajele – reale, normal. Şi uite aşa încep cu noi poveşti. Acum, ca să fiu un pic sinceră, parcă îmi e greu să vorbesc din nou. E un mic moment de panică. Habar nu am de ce. Aşa o fi normal să fie, o fi o chestie a artiştilor. O fi sentimentul că aici nu sunt la fel de bună ca acolo. Eu ştiu? E ca atunci când scriu şi mă întrerup brusc că sună un telefon sau mai ştiu eu ce. Apoi îmi trebuie vreo zece minute să mă reapuc şi, dacă Doamne fereşte, se mai întâmplă ceva, s-a dus. Adică s-a dus dracu’ şi imaginaţia şi ăla care m-a deranjat. Măcar dacă nu mai am imaginaţie să fie nervi la greu şi să-l fac pe perturbator să îi pară rău că s-a născut.
Eu, de fapt, voiam să vă spun despre Merlin. Ştiţi că Merlin are de scris? Ei bine, regina arkudă iar a ajuns într-un moment critic. Prietenia ei cu piticul Our e pusă sub semnul întrebării, dar pe asta am rezolvat-o deja. Acum altă dilemă are ea. Timpul poate fi oprit în loc? Curge el cu adevărat sau doar noi ne scurgem prin viaţă, timpul fiind de sine stătător? De ce îşi pune întrebări din astea? Dar eu de unde să ştiu, că doar nu îs Merlin decât atunci când scriu. Zău aşa, încă nu aţi învăţat nimic. Eu aştept şi răspunsuri. Nu de alta, dar încă mă simt singură aici. Nu mă lăsaţi aşa, că altfel o să plâng de o să ştie tot wordpress-ul 😀

27 comentarii la “Merlin va vorbeste

  1. „sînt
    asemenea
    nisipului clepsidrei
    care
    poate fi timp
    numai
    în
    cădere”
    ANA BLANDIANA…zicea
    CELLA…a rămas cu mîini amorţite şi…şi-a luat seama
    să ai parte de minuni,orice-ai face….:))

  2. IO,
    Frate,
    M-ai zăpăcit de tot. Merline, stai, staaaaaaaaaai locului!
    Aşa,
    Oana, Merline, Frate,
    Să nu uit: Când te porneşti spre văgăuna aia naşpa, cu noroaie, gropi şi multe borduri, pune-l pe birjar să arunce în portbagajul calului nişte „Şaorma”, aşa de gust. Te plătesc. Cu cafea.
    😀

  3. P.S.: Despre ce era vorba în poezii? Ca să ştiu exact şi cu precizie la ce „celulă” să te găsesc.
    😀

  4. Nu te mai vaita, iti vine bine si wordpress, nu cred ca exista cineva sau ceva sa nu te aranjeze. Apropo de timp, blogul de fantasy incercase si aproape reusise sa opreasca timpul in loc.

  5. Nu mai plange dupa numele paginii. Eu as plange dupa tot ce ai scris si nu mai e… Dar hai, hopa sus, ca e bine si aici si uneori un nou inceput e bun si apoi suntem toti aici cu tine. Nu ai de ce sa te simti singura! 🙂

  6. Laura, nu chiar singura, ma simt ca si cum as fi intr-o casa straina, daca ma intelegi, dar trece. Noroc ca am salvat Lumea chix, macar acolo mai am de lucru. Cand o sa postez partea a treia, o sa le postez si pe primele doua.
    Isabelle, normal ca va aduc si „Saoram” doar nu vrei sa-l duc la nebuni doar pe Vania.
    Omu’: Nu ma mai vait, incep sa urlu 😀 Lasa, m-am obisnuit.
    Vania, sa nu cumva sa lipsesti de la datorie, decat daca citesti „Saorma”.

  7. Merline, vezi că ţi-am lăsat un mesaj scurt la „Ajutor pentru un scriitor”.
    Bagă tu dl. Petria rugămintea cu pricina.

  8. Vrând să citesc Şaorma, a venit la mine o doamnă, al cărei halat n-am reuşit să aflu cât costă. Aceasta m-a întrebat frumos:
    – Ce facem noi? Citim? Daaa? Acum, să ne luăm bombonicile, şi după aia facem un plegomazin cu ariciuţu-n funduleţ…
    Pişcă un pic, la-nceput…

  9. 🙂 Norocul tau ca acum trebuie sa plec, iar. Ca altfel… ma ocupam eu de tine. Dar ma ocup cand ma intorc 😀

  10. Vania, gata, gata, fac mancare si iti revii. A, nu, fac mancare si revin. Nici asta. Ei bine, eu fac mancare. Crezi ca mai scap?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s