Jumătăţi de măsură

V-am spus că am un weekend zbuciumat, v-am spus, nu? Cu aglomerările de rigoare. Cu nunţi cu una şi cu cealaltă. În plus, după ce că abia am reuşit să intru în casă, pe Xreder îl apucă şi experimentele pe net, aşa că ba merge, ba nu merge. Normal că mă enervez, după ce n-am văzut laptopul decât zece minute de dimineaţă şi zece pe la prânz când am ajuns să mă schimb. Nici să vă răspund nu am apucat, dar o să mă întorc la problema cu pricina. Doar nu o lăsăm aşa. Tata Borgo, nu vreau să fiu lăudată, mie nu îmi place ziua mea, mă apucă mâncărimile 😀

Şi ca totul să fie perfect, laptopul ăsta mă cam lasă, iar ăla nou vine abia săptămâna cealaltă. Aşa că mă apuc să îmi fac salvări pe cd-uri, nu de alta, dar de o muri de tot, măcar să fiu cu inima împăcată.

Să recapitulăm: netul ba merge, ba nu merge şi când merge, zici că o face în reluare. Laptopul, cam la fel. Aşa că ba sunt, ba nu sunt. Ba pic, ba îmi revin. Parcă aş fi la maraton. Dacă apuc să citesc ceva, deja e o minune. Ziceam să mă uit pe bloguri, hehe, uită-te dacă poţi. Păi cum? Şi cu net şubred şi cu laptop şubred? Una peste alta, mâine tot târziu ajung. Uhhh, nu mă întrebaţi ce treabă am că nu aveţi timp să mă ascultaţi 😀 Dar vă las o continuare. Normal, dacă pe Our nu îl pot scoate momentan din pădure, măcar cu zeii s-o dăm înainte 😀 Enjoy!

 

SUB SEMNUL ĖNIAS

CONTINUARE

 

1 şi 2.

 

Mariosis împreună cu Finniana au hotărât să-şi înfrumuseţeze şi ei partea lor de pământ, însă au dorit să-i dea o denumire înainte de-ai da viaţă şi l-au rugat pe Pioris să le lase privilegiul de-aş denumi pământul şi creaţia, iar el a încuuvinţat. Partea lor de pământ s-a numit Ulmina (Măreţia), iar cei ce aveau să locuiască într-însa aveau să se numească ulmaşi la fel ca şi creatorii lor.

Finniana a creat muzica şi versurile ce aveau să dea naştere celor verzi şi întinse. Mariosis a dorit să creeze ceva măreţ pe care să sălăşluiască atât verdele cât şi albastrul. A creat o poezie prin care a descris măreţia unor pietre ce puse una peste alta aveau să formeze un uriaş cu urcuşuri şi coborâşuri. Acest uriaş din piatră a fost desenat în verde şi albastru. Astfel s-a născut primul munte ce a fost numit Aşchid (Uriaşul). Dar zeul nu s-a mulţumit doar cu verdele ierbii, iar în desenul său a conturat primele flori pe care le-a numit flori de colţ.

Cei doi au poposit pe pământul ce l-au creat şi până când Pioris avea să creeze rasele aveau să sălăşluiască acolo şi să încerce să aducă noi forme pămânului numit Ulmina.

Dragostea lor a crescut văzând frumuseţea ce-i înconjoară şi din aceasta s-au născut doi ulmaşi, primi  din acest loc, iar ei au fost numiţi Zior (Blândul) şi Bladd (Sângerosul). Cei doi născuţi erau diferiţi atât trupeşte cât şi sufleteşte. În timp ce Zior iubea tot ceea ce se crease cu deosebi apele line şi veşnic curate, Bladd iubea doar puterea şi spera să stăpânească de unul singur tot globul pământesc.

Pioris şi ceilalţi zei au înmărmurit când au descoperit cât de frumos şi de mare este Aşchid şi au fost invidioşi pe creaţia soţilor, dar şi motivaţi să creeze lucruri noi şi mai frumoase.