Din sângele Iarei (VI) – Eu sunt Alizee

Toata povestea aici.

Acesta este un exercitiu literar la persoana I. Personajele nu sunt reale – ar fi culmea – ci ma raportez cu drag la prietenii mei din blogosfera.

Am fost acolo întotdeauna. Aşa m-am născut, căci nu îmi amintesc o altă viaţă. Sunt mai bătrână decât marea. Nu erau ape atât de învolburate când am trecut eu prin locurile astea prima oară. Am stat mai mult în Paris, fascinată fiind de lumea culturală. De lumea nopţilor de cultură. De scriitorii cu damf de alcool, pictorii pe a căror chipuri curgea cocaina. Femeile uşoare ce le dădeau târcoale, neaşteptându-se la cine ştie ce câştig. Pe mulţi i-am făcut regi, mai mari în comunităţile de vampiri. Le-am dăruit veşnicia, iar ei m-au aruncat ca pe o cârpă. Când Marele m-a chemat, am ştiut că nu e o simplă glumă. Ştiam că în curând întreaga omenire va afla că suntem printre ei. Sunt destui cei ce ne vânează, nu mi-ar place ca întreaga omenire să fie pe urmele mele. Mă ascund sub ceea ce mi-a mai rămas din suflet. Dar un artist nu-şi pierde sufletul niciodată, indiferent de ceea ce e.

Marele nu e chiar cel mai iubit vampir din univers. Îl urăsc, la drept vorbind. Ca pe orice bărbat din viaţa mea, l-am adus în culmile gloriei, iar el nu se poate gândi decât la Iara.

Dacă nu aş fi văzut-o azi, aş fi zis că Marele e nebun. Dar nebunia îi e justificată. Iara e altfel, e mai mult de-a noastră, decât de-a lor. Mă gândesc la ea, iar dragostea trupească se înfioară în mine. Unele femei îmi trezesc astfel de sentimente. Aş vrea s-o am pe Iara, dar sunt prea mulţi cei ce şi-o doresc şi prea puternici.

Ras m-a urmat întregul drum. Cred că-i e teamă de ceea ce aş putea să fac. Doar ieri ce ne-am certat.

– Eşti cea mai frumoasă, Alizee, mi-a spus el.

Oi fi, nu ştiu. Dintre toţi vampirii lumii, eu sunt singura al cărui chip nu apare în oglindă. Poate că ăsta e semnul supremaţiei mele. Nu ştiu. Dar nu am nevoie să-mi spună ei cât sunt de frumoasă, vreau să văd eu, cu ochii mei.

– Du-te dracului, Ras. Eşti doar un vierme.

– Dar şi viermele ăsta are ochi, Alizee.

Am ţinut-o aşa întreaga seară. Iar dimineaţă s-a retras trist în cavoul lui. Eu nu mă mai retrag de ani buni, soarele nu mă ucide. Aş vrea s-o facă. Dar sunt veşnică de atâta timp, că şi soarele s-a obişnuit cu mine. Nici crucile nu îmi mai fac rău. De parcă Dumnezeu a uitat de mine. De cine sunt şi cât rău fac.

– Ajut-o pe Iara şi ai să-ţi capeţi locul lângă mine, mi-a spus Marele.

De parcă asta îmi doream eu. Ajutor i-aş fi dat oricum. Un vampir, mai ales unul mai bătrân decât pământul, nu de vânători are nevoie, ci de linişte.

Liniştea mi-am găsit-o cu câţiva ani în urmă. În Scoţia. Acolo l-am cunoscut pe Braa. Noi îi spuneam Barbă Albă, cu toate că nu avea barbă, dar tot timpul se purta ca un înţelept. El m-a învăţat că nu trebuie să ucid oameni pentru a mă hrăni. Donaţii de sânge. O idee destul de bună, ţinând cont că nu trebuie să bei orice grupă. E pe alese. Iar preferata mea e 01. Nu am mai băut sânge direct din sursă de când l-am cunoscut. Adevărul e că nu îmi făcea nici o plăcere să îmi pun buzele pe orice nespălat.

Braa a venit cu mine. Incognito, desigur. Marele nu îşi doreşte ca vampirii să intre în oraşul lui fără adeverinţă de primire. Dar Braa este destul de şiret. Întotdeauna a ştiut să se facă nevăzut şi nesimţit.

– Am văzut-o, mi-a spus Braa. E cinică, rece şi periculoasă. Dacă va scăpa de sub influenţa lui Sal, cu greu vom mai scăpa.

– Nu va scăpa de sub influenţa nimănui, am decretat nervoasă.

Mă enervez destul de greu. Eternitatea îmi dă posibilitatea de-a gândi. Dar Iara mă făcea să mă înfurii.

– Nu se ştie, făcu Braa pe deşteptul.

– Nu ai vrea să taci? Măcar o dată în viaţa ta. Taci şi lasă-mă să gândesc.

– Gândeşte cât vrei, mă duc să beau o bere.

Da, nu vă miraţi, Braa poate bea bere, la fel cum bea sânge. Nu ştiu cât e de bătrân. Nu îmi spune niciodată. Dar ştiu că poate trece destul de uşor drept om. De fapt, nimeni, nici chiar eu, nu l-a văzut vreodată bând sânge, dormind sau mâncând orice altceva. Nu, cu toţii îl văd bând bere şi fumând trabuc.

Eu sunt Alizee, umbra Iarei.