Dansând

The Fugees se auzeau în surdină. Killing Me Softly era noua ei melodie preferată. Se mişca încet în faţa ferestrei aburite pe care o lumina slab luna, atunci când scăpa de încărcătura de nori. Ea se mişca, se unduia pe noua melodie preferată. Uneori se mai privea în oglinda mare ce acoperea tot peretele. Dansa, dansa ca vrăjită de glasul interpretei. Melodia o îmbrăţişa, o curta, se juca cu ea învârtind-o şi ameţind-o, apoi o abandona în faţa oglinzii acolo unde îşi pierdea privirea pe propia siluetă. Era frumoasă, aşa îi spunea el când îşi pierdea degetele pe pielea-i albă şi o privea în ochii negri.
– Nici o zeiţă nu-i mai frumoasă decât tine, îi spuse în ziua în care o cunoscuse. Şi ea îl crezuse. Era ceva în glasul lui, o sinceritate pătrunzătoare. Până şi ochii lui erau de o sinceritate debordantă. Îl crezuse şi i se dăruise şi de atunci i se dăruia în fiecare clipă. Chiar şi atunci când dansa singură în camera întunecată, el era acolo acoperindu-i trupul cu mâinile cadavreice şi degetele slabe şi lungi.
Uneori îi simţea întreg trupul atât de rece, şi totuşi, atât de lacom după tot ceea ce reprezenta ea. Era cel mai minunat lucru care i se întâmplase vreodată. Şi-apoi apăruseră The Fugees, care nu o mai lăsau să respire, care o obligau să iubească tot mai mult, lăsând-o doar uneori într-un abandon plăcut.
Dansa, dansa vals lăsându-se purtată de toate sentimentele nobile ale acelor vremuri. Se abandonase în braţele partenerului, încercând să nu lase în urmă nici o trăire. Se dăruia atunci când dansa, când simţea că picioarele nu îi mai ating pământul iar rochia vaporoasă i se mula pe trup. Dansa ca o frenetică. Iubea valsul pentru că o lăsa să viseze. Iubea tangoul pentru că scotea din ea o altă latură. O latură sexy şi proaspătă. Tangoul o trezea din starea aceea latentă. O lăsa să îşi exprime cele mai ascunse sentimente, fără ca altcineva să le ghicească, şi totuşi, ea le dezvăluia întregii lumi.
Aşa îl cunoscuse. Îl cunoscuse dansând. Îl cunoscuse când se abandonase în ritmul tangoului. Apoi îşi aruncase privirea în sală, iar el era acolo întrocându-şi mustaţa subţire cu două degete şi părând indiferent. Capul i se lăsă într-o parte, când partenerul o smuci şi îl pierdu din vedere pentru o clipă. Apoi urmă o piruetă lungă, aproape perfectă, iar el reveni din nou sub privirea ei.
– Dansezi? o întrebă mai târziu în aceiaşi seară.
Era cel mai pasional tango pe care îl auzise. Da, dansa. Întotdeuna dansa. Dansul era viaţa ei, iar el, străinul înalt cu mustaţă subţire şi ochi de un albastru infinit completa toate acele simţăminte. Se lăsă în braţele lui şi tangoul începu, uşor şi sexy, apoi demonul din ea ieşea la iveală cu fiecare bătaie a ritmului.
Apoi urmă Tchaiskovsky, Waltz Of The Snowlfakes. Şi cât de bine o conducea el. Câtă bărbăţie avea în braţe. Câtă trăire se simţea în trupul său. Iar ea s-a îndrăgostit de tot ceea ce semnifica el, de fiecare trăire a lui, de fiecare muşchi al lui ce o strângea la piept şi o abandona cu atâta pasiune.
– Nici o zeiţă nu-i mai frumoasă decât tine, îi şopti timid la ureche.
Şi ea l-a crezut. S-a lăsat purtată de vals şi l-a crezut. S-a abandonat acelei lumi, lumea lor. Lumea pe care doar ei o vedeau în fundalul căreia se auzea timid Tchaisovsky. Şi noaptea aceea le-a aparţinut. O noapte rece, încununată de nori ce păreau să se dezlănţuie din moment în moment. Dar în braţele lui nu mai era rece, la pieptul lui totul era un vals sau un balet, în care ea, protagonista principală, se mişca suav cucerindu-şi singurul spectator.
Atunci i-a simţit mâinile reci. Atunci i-a zărit palmele roase prin care ieşeau în evidenţă oasele albe şi putrezite, dar chipul lui de înger nu suferea nici un cusur. Iar ea l-a iubit. Şi de atunci, l-a tot iubit.
Uneori stăteau până la venirea zorilor, întinşi unul lângă celălalt, ascultând vals, tango şi muzică de balet. Apoi, ea s-a îndrăgostit de Fugees, iar el nu a mai apărut. Întregul vis s-a năruit. Visul lui, căci ea l-a uitat. Ea a uitat mângâierile reci, a uitat să se dăruiască valsului şi tangoului.
Acum se privea în oglindă. Rochia aceea albă, vaporoasă, îi descria perfect fiecare formă. O făcea să arate perfect. Era perfectă.
– Nici o zeiţă nu-i mai frumoasă decât tine, îşi şopti ea râzând frenetic.
Şi apoi, într-o zi The Blue Danube se auzi de undeva din apropiere. Ea se ridică pe vârfuri şi făcu o piruetă. Se lăsă uşor pe spate şi îi simţi mâinile reci şi tremurătoare cuprinzându-i trupul. Muzica se amesteca cu iubirea şi frenezia trupurilor lor. Şi au dansat. Şi s-au iubit.

27 comentarii la “Dansând

  1. Oana!
    Ce aduceri aminte imi provoci cu dansul,mai precis cu valsul.Cu acest dans mi-am cucerit prima iubita pe la vreo 16 ani,Atrecut valsul,avenit tangoul mai apoi dansurile moderne in ritmuri afro-americane :de la swing la rok,de la rok la twist,de la twist la rapp si asa m-am vazut insurat si cu copil.Frumoasa si placuta postare! O seara frumoasa iti doreste,tata Borgo 🙂

  2. Tata Borgo, ea e moarta 😀 Ca asta ii explicam si lui Blue azi. Nu de alta, dar in ziua de azi, un om viu, asculta manele 😆 O zi minunata, tata Borgo.

  3. Oana, inainte sa ma las invinsa de ancora grea a somnului ce-mi trage ploapele cu consecventa, ma voi lasa un pic purtata pe aripile dansului, pe fundalul melodiilor evocate de tine, absolut minunate 🙂
    Desi zici tu ca e Ea e moarta si El o poarta in brate sperand poate s-o convinga sa asculte manele, ilustratia ce-i imortalizeaza ma face sa ma intreb daca si accentul horror ce-o stabate poate fi lovit de sublim 😉

  4. Azi am mai vorbit pe mess despre muzică, tot cu cineva care are alte preferinţe decât ale mele şi care, în plus, vrea să-ţi ia locul în Top.

    De aia o ţin la poveşti pe mess, să nu aibă timp să comenteze!

  5. Interesantă substantivarea adjectivului 😆
    te bîntuia mitul zburătorului cu plete negre ? acuma,în plină vară ? 😉

  6. Cella, chiar la zburatorul ma gandeam cand am scris-o. Ma rog, am scris-o acum vreo doi ani, daca imi amintesc bine si ma gandeam la mitul nemuritorului care nu poate atinge fericirea. Ma rog, ea e morata 😆

    Vania, asa, tine-o de vorba 😉

  7. Nicu, tagoul si valsul da, povestea se uita repede 😆

    Nea Costache, multumesc, dar tu descrii mai frumos visele 😉


  8. domnia sa este zeiţa mea … în dans
    aduceam Boleroul dar este prea lung pentru ce vreau să zic

  9. Cora, ai ramas pe 13 😆 Da, e ca o imagine in oglinda, ea il vede pe el cavernos, alb, mort, dar e invers. Ma rog, treaba trebuie dezvoltata altfel e greu de inteles ce am avut eu in cap 😀

  10. Hehe, Cella, la nivelul Mayei Plisetskaya nu vor ajunge personajele mele. Da, e absolut superb. Apropo de asta, baletul din Kiev e super tare. Au fost la Pitesti, asa ca m-am dus sa ma benoclez. Niciodata nu am vazut atata perfectiune in miscari.


  11. nu m-am putut abţine 😦
    baletul rus (şcoala de balet clasic,poate mai nou şi contemporan) este UNICĂ
    dar pas de pune mîna pe un bilet la Balşoi …
    he,he … este durerea care mi-a rămas după fiecare drum de Moscova 😦

  12. Merci, in mod special, pentru Bolero. Ma topesc dupa el. Cella, din pacate eu nu am ajuns la Moscova inca. S-ar putea s-o fac. Dar la norocul meu… Si cand am fost la Viena, opera era in vacanta. Zi tu ca asta nu e ghinion 😦

  13. nimeni nu poate zice pînă nu VEDE
    rău,da’rău de tot îmi pare pentru ginionul tău
    dar mă bucur că ai o viaţă înnainte,să nu ratezi aşa ceva
    în Moscova ţi-oi zice ce şi cum , nu multe … Kremlinul te omoară,în rest cenuşiu,mult cenuşiu … pădurile însă , pînă acolo şi trenurile … ce trenuri …
    dar dacă trăieşti şi nu vezi Sankt Petersburg (cu tot ce-l înconjoară)
    restul lumii este lipsit de parfum , ştiu ce spun , crede-mă 😆
    poţi vedea şi toate muzeele lumii dacă n-ai văzut Ermitajul …
    şi tot aşa , totu-i fabulos şi misterios ,fantastic şi de nepovestit
    aş vrea să fiu p-aici să citesc ce-ai scrie,venită … de-acolo

  14. Oana, pauza vrea si eu, o tot cer, dar nimeni nu mi-o da 😦
    Se pare ca trebuie sa ma cadorisesc singura 😉
    Numarul 13 imi poarta noroc intotdeauna, nu intamplator Mara mea s-a nascut intr-o zi de 13 🙂
    Iti doresc sa imbini pauzele mici si dese cu o gramada de succese ! 🙂

  15. Oana, crede-ma, CELLA stie ce spune, orasul lui Petru Cel Mare este unic, iar Ermitajul cere o saptamana sa-l cutreieri in fiecare cotlon si tot nu e deajuns 🙂
    Dar uite ca am ajuns sa depan amintiri din Decembrie 1988, cand eram si eu pe acolo…

  16. Cora, stiu ca Cella stie ce spune, eu am fost tot timpul fascinata de rusi: de literatura lor, de arhitectura lor, cam de tot ceea ce tine de ei. Tata a fost in Rusia pe timpul comunismului si a fost la oprea, a stat in loja Taraului. Mereu mi-a spus ca nu exista ceva mai frumos decat Rusia si tata s-a tot plimbat, adica nu a vazut trei patru tari ca mine. A vazut multe. Dar tot de Rusia vorbeste cel mai frumos.

  17. In Brazilia a fost? De la cei care-au vizitat Brazilia am aflat ca e cea mai frumoasa tara de pe Pamant. 🙂

    Ma uit cum danseaza Corpse Bride aici la tine-n poveste si-mi place de ea, mai ales pentru ca – moarta fiind – asculta Killing me softly (sau poate invers: ascultand vorba cantecului, ajunge s-o urmeze fara sa stie). Iar EL? El o astepta „dincolo”? A mers cu ea? S-au cunoscut „inainte” sau „dupa”?
    De fapt ce mai conteaza, bine ca s-au gasit! Acum au tot timpul pentru dans, de fapt ce spun eu, ca nici timp nu mai exista acolo unde-s ei!
    Zburatorul de pe lumea cealalta…

  18. Tata Borgo, pai si eu sunt moarta 😀 Asta-i viata, sau neviata 😆

    Adina, nu, nu am fost. Dar un unchi al sotului meu s-a insurat cu o brazilianca. Desigur, nu am cum sa-i vizitez pentru ca s-au mutat in Germania 😀

  19. Dap, aşa e, mi-ai spus că e moartă, io tot sper, poate nu e chiar de tot, las-o să mai mişte un pic, e frumoasă povestea! Aaa, zici că nu! Asta e! Dorinţa ta e lege! …dacă e aşa…o aştept pe magda, poate dansează pe masă! 😆

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s