Totu-i lent

Totu-i lent în Ardeal. Nimeni nu se grăbeşte spre nimic, de parcă viaţa ar sta în loc şi nimeni nu e dispus să o simtă irosindu-se. Am fost în Ardeal de multe ori, la Alba Iulia. La sora mamei. Când eram copil îmi petreceam vacanţele acolo, mă rog, două-trei săptămâni. Îmi placea că Institutul unde lucra mătuşa mea le oferea anagajaţilor o grădină imensă, cu piscină, cu duşuri, cu grătare etc. Iar fiecare angajat avea dreptul egal de-a profita de acestea, în plus, fiecare avea un petec de pământ pe care să planteze una alta. În vremea aia nu cred că simţeam lentoarea, oricum, toţi cei care au venit la nuntă şi mă cunoşteau de atunci mi-au spus că eram zvăpăiată. Păi staţi aşa, că nici acum nu sunt calmă. Oricum, şi dacă dansezi cu ceva mai multă forţă eşti considerat zvăpăiat. V-am spus doar, la ei totul e lent. Până şi timpul a trecut cumplit de greu. Am crezut că a rămas pe loc, dar el se scurgea, doar că după altă lege. Cel puţin e aceeaşi oră şi la ei. Chiar dacă ajungi la ea mai greu.

Ei bine, am început cu room service. Eram prea obosiţi să mai şi coborâm să mâncăm. În plus, eu aveam o poftă nebună de spaghetti. Normal, oriunde m-aş duce, asta e unica mea poftă. De parcă în alt oraş au alt gust, dar nu se ştie niciodată ce pierzi. Aşa că am comandat în cameră: spaghetti şi ceafă la grătar cu cartofi copţi cu rozmarin (buni cartofii, chiar asa buni nu am mai mâncat de mult). Am aşteptat şi am aşteptat. Xreder îmi zice:

– Sună înapoi şi spune-le că ne-am răzgândit.

– ?!…

– Eu vreau omletă cu şuncă, continuă X.

– La ora asta? (adică zece şi ceva)

El se uită la mine.

– Oh, nu, pentru dimineaţă, că până se mişcă ăştia vine lumina.

În cele din urmă a venit şi mâncarea. Lor le-a luat mult să o prepare, dar noi am dat-o gata în două minute după ceas.

Dansurile? Hehe, cu toate că melodiile erau antrenante, ei bine, ei abia se mişcau. Aşa că am luat iniţiativă. Păi cum nu? Aşa sunt sudiştii. Stăm şi noi la cafele liniştiţi, dar în rest nu putem. Ne place viteza sau, cel puţin, suntem obişnuiţi cu ea. Dar mai bine să vă las cu pozele, că de aia aţi venit 😀

Am început aşa

Am continuat cu domnul care tot spăla parbrizul. Nu, nu i-am dat bani 😀

Am ajuns la nuntă

Şi tot la nuntă, dar dezlănţuiţi, fără cravată, fără pălărie…

Cea mai frumoasă bunică, la venerabila vârstă de 85 ani

Merită şi mirii o poză 😛

Me and my mother – ei, da, ne-am dansant pai nu?

Ajunge pentru azi, sunt cu sutele, iar cele din Biserică nu le am pentru că nu le-am făcut noi. Aşa că am ales şi eu ce era mai reprezentativ. Cine ştie, când o să le primesc şi pe cele de la Biserică o să vi le arăt. Bon apettit 😛

Reclame

33 comentarii la “Totu-i lent

  1. Frumoasă naşa! Oyoyoi!
    Eiii, se mişcă încet. Vă mişcaţi voi prea repede. Noi savurăm fiecare clipă. Iar spaghetele au venit greu pentru că le-au pregătit în acel moment, nu erau rămase de ieri 😀

  2. Apoi zâsăi eu bine că eşti very beautiful, adică cea mai frumoasă Crăiasă vitezomană 🙂
    Zâmbete şi impliniri de suflet,Oana !
    Sibilla

  3. no , bine că sunteţi voi zvăpăieţi 😉 cre’că păntru voi so fo făcut mîncătorul ăla răpede … fastefoude şi s-or inventat carpaţî’ să nu ne tulburăm prea mult bioriturile unii la alţii 😆
    o ştii p-aia …
    -ce se întîmplă cînd o blondă transhumează din Ardeal în Oltenia ?
    -creşte IQ-ul ambelaor regiuni ( fără supărare , sper ! 😆 )
    no bine , să mai treceţi pă la noi , prin Ardeal , să vă demonstrăm că viaţa chiar nu stă în loc p-aici , se mişcă atît de repede încît doar pare-n stagnare … se mişcă pe dinăuntru’ numa’ iniţiaţii o văd 😉 😛

  4. p.s. frumoasă eşti tu , să nu te deochi , da’ mama şi bunica … sunteţi tablou a trois , SUPER !!! 😆
    îmi place noua coifură … mult

  5. Vania, mai, eu nu fug de tamaie, nu suport mirosul de ceara topita. Tamaia imi place. Oricum, lumanarile au fost departe de mine, in plus, a fost un frig in Catedrala ca mi-a amortit nasul cu miros cu tot 😛

  6. Cella, no tu draga, cum as pute sa ma supar pe domnia ta? Mai ales ca ai dreptate 😀 IQ-ul blondei nu exista, deci ce sa creasca? 😀

  7. Oana!
    Asa ne vezi tu pe noi ardelenii?Lenti?Mai copila nu ti s-a parut din cauza oboselii?S-au mai stii! „Si dansurile sunt lente”.Cred ca-i nimerit altundeva nu la nunta! Si eu care credeam ca”esti topita” dupa”modul de viata ardelenesc”,cu vorba socotita(un cuvant si cinci minute pauza) cu gandirea asezata pentu cugetare (stii bancurile cu ardelenii)cu mancarurile incarcate de colesterol,cu tuica ce te face pulbere su cu vinul dezlegator de limba,ei si mai cate!!!Glumesc.Asa suntem noi ,unii mai lenti alti mai inceti dar tot semanam cu voi „sudistii”.La obiceiuri si naravuri.
    Ca nanasa(asa spunem moi ardelenii) cred ca-i „topit” lumea.Ferumoasa foc,nanasa noastra!!! Cu drag,din Ardeal tata Borgo 😛

  8. P.S.Toata admiratia pentru cele doua dansatoare”sudiste” la poza”Eu cu mama(?) mea”.Frumoasa poza ce sa mai zic? 😛

  9. Trexel, ce ne-am face noi femeile fara fite? 😛

    Crina, da’ stiu draga ca imi sta bine, nu-i nevoie sa imi spui 😆

    Tata Borgo, imi plac ardelenii. Cand eram mica imi placea mai mult acolo decat aici, dar de, timpul ne schimba, unii devin mai agitati, altii raman tot asa, ca vorba lui Petria, nu conteaza cum suntem ca tot acolo ajungem 😉 Multumim pentru aprecieri 😀

  10. E bine şi aşa. Măcar citeşte lumea reclama la Ardeal 😉
    Şi mâine aşteaptă cu sufletul la gură povestea minţilor criminale. Deja fac brrrrrrr în avans când mă gândesc câţi îşi vor găsi sfârşitul 😀

  11. Draga Oana, pe fondul acestor stralucitoare si voioase ecouri de nunta, iti picur o urare de suflet, astazi, cand o sarbatorim cu mare cinstire si evlavie pe Sfanta Cuvioasa Parascheva 🙂
    Fie ca harul Ei divin sa-ti daruiasca pace, armonie, sanatate, sa te primeasca in Bratele Sale, sa te invaluie in Mantia Sa de iubire si sa te pastreze sub blanda Sa ocrotire !
    Nu cred ca mai e cazul sa remarc ca urarea mea se inscrie negrait de bine in atmosfera speciala cladita de tine cu maiestrie si sensibilitate 😉
    Fii binecuvantata, alaturi de toti cei dragi !

  12. Cred că s-a luat, de fapt, aproape sigur s-a luat. Şi la telefon vorbea la relanti. Îi ia o oră să-şi deschidă laptopul, iar pe când îl deschide se termină bateria. Pe când ajunge după cabluri, nu le găseşte. Şi tot aşa 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s