Pentru că mâine o să dispar…

M-am gândit să vă povestesc repede cum e cu tatăl regelui 😀

 

Da, din punctul meu de vedere, fiul lui King este mult, mult, superior tatălui. Fără doar şi poate. King senior m-a dezamăgit de multe ori. Cu miile lui de pagini, rar m-a făcut să îmi doresc cu disperare să termin cartea. Culmea, fiul său, cu doar trei sute de pagini, a reuşit să creeze cea mai bună poveste horror din ultimii cinci ani.

Mircea Pricăjan a fost cel ce a tradus cartea, şi cu toate că unii spun pe la colţuri „Mircea nu ştie să traducă”, iată că ştie. Nu îl plac pe Mircea ca om, să nu mă întrebaţi de ce pentru că nu l-am văzut decât o singură dată în viaţa mea şi n-am schimbat nici un cuvânt. Culmea e că de obicei atunci când instinctul îmi spune că nu îmi place omul, oricât aş încerca eu să-i dau o şansă, tot nu o să-mi placă vreodată. Dar gurile rele n-au dreptate şi ce e al lui, e al lui. Omul ăsta ştie să traducă. Se simte, el a simţit cartea, personajele şi nu pot decât să-i dau o notă maximă, cea mai maximă şi să-l încoronez pe King JR în locul tatălui. Categoric!

Ei bine, „Cutia cu fantome” o puteţi comanda dând click pe titlu, vă jur că e genială. Şi rar sunt impresionată de un horror.

Şi ca să termin şi cu asta, aşa a început povestea indiciilor anatomice 😉

 

 

Amalgam important

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1 Lili caută scriitori 😀

Cine e Lili? Un personaj important în mediul cultural. Dar e prea puţin important cine e, ceea ce contează e ce oferă. Şi oferă. Aşa că se caută scriitori: debutanţi ori ba. Oameni care cred că au talent şi care încearcă să publice. Ei bine, scriitorii consacraţi, pe cei mai buni dintre aceştia îi vor ajuta să publice. Desigur, asta pe lângă premiu. Dar, mult mai bine ar fi să intraţi la Lucia şi să vă lămuriţi pe deplin. Aş face şi eu apel la Denis Meraru, Vania şi Gabriela să participe. De ce nu? Nu se ştie niciodată. Cu toate că ultimii doi nu sunt nici debutanţi, nici necunoscuţi, dar vreau eu să părticipe. Vă băgaţi? Denis, la tine e obligatoriu. Nici nu se pune problema să nu o faci. (Nu că Denis nu va publica, căci el va publica la Tritonic, dar vreau să părticipe pentru a se obişnui cu critica).

 

2 La mulţi ani, maestre!

Cella ne-a amintit azi că e ziua scriitorului Romulus Vulpescu, păi să-l urăm şi noi că aşa e frumos.

 

3 Totuşi citiţi şi postul de mai jos 😀

 

4 Idioţii nu pot dormi de grija mea şi „prietenii” se bucură 😛

Am primit azi un mesaj drăguţ pe mess. Pe un anumit blog, un anumit personaj – care nici măcar nu contează – ar fi scris ceva de genul că au apărut zece volume ale Dinastiilor, în piele, la editura Para Stas. Aşa îi doresc şi eu lui. Nu ştiu care va cânta la înmormântarea cui. Nu am intrat pe blogul respectiv că le-am făcut şi aşa prea mult trafic şi nu merită. Oricum, cine mi-a trimis mesajul mi-a spus că doi dintre „prietenii” mei s-au bucurat foarte 😀 Ei, păi aşa să le ajute şi lor de sus, care e problema? Ştiţi cum e aia: ce îmi doriţi mie, să vi se întâmple vouă înzecit 😉 Doar Xreder s-a enervat, dar i-am explicat: „păi de aia încă mai e legal pamfletul” 😉 , parcă asta ar fi o problemă. Oricum, X a zis că de mai ajunge la SM va omorî pe cineva. Pentru asta va rămâne consemnat în casă 😀

 

5 Să se poată bucura şi „prietenii” mei…

Da, iar sunt pe moarte, noroc că nu mor şi îndur cu stoicism. Nu-i nimic, revin eu cu forţe proaspete. Se mai întâmplă. Ce e adevărat e că în ultimul timp se întâmplă cam des. Cred că iar trebuie să-i fac o vizită măreţului spital bucureştean, adică Militar 😛 Şi cum şi după lumea cealaltă voi continua să ţip, nu vă bucuraţi prea tare, veţi auzi în continuare de mine.

 

6 Aştept „Zinteza zilei” 😉

Ştiu cine e criminalul

 

 

 

 

 

 

 

Îi ştiu numele, prenumele şi meseria, ba chiar şi motivaţia. Sigur că vorbesc despre „Indicii anatomice”, că doar nu despre cai verzi pe pereţi – mă rog, şi despre asta.

Până acum am doi morţi, două victime, să mă exprim în termeni specifici. Una din victime am găsit-o, şi pot să vă spun că nu arată prea bine. A doua… eh, încă se mai împrumută organe din trupul ei, probabil că asasinul o ţine undeva într-un frigider.

Crina va fi în pericol. Culmea, în loc să se prindă Lala – adică detectiva – roşcata se prinde înainte. Criminalul îşi dă seama şi el că roşcata (elfa) ştie, aşa că… Desigur, nu ştiu exact ce va horărî domnul asasin, probabil că va lua el o decizie.

A, am uitat să vă spun. În tot acest timp, Bogdan e terorizat de mesaje de ameninţare. Culmea e că nimeni nu crede că e într-un pericol real. Aşa să fie? Habar nu am. Oricum, Lala e prea ocupată cu trecutul ei, prezentul e doar o portiţă de scăpare din mrejele trecutului. Ce şi cum se întâmplă? Am o vagă idee, dar nu mizez şi pe ceea ce îşi doresc personajele. Aţi văzut ce nasol e când personajele îşi iau povestea în propriile mâini? Aproape că te simţi folosit. Nu mai înţelegi nici tu nimic. Aşa îmi dau seama că personajele mele doar se folosesc de mine pentru a le spune povestea. Dar eu n-am nici o legătură. Hmm, ciudat. Dar momentan mă complac 😀

Probabil că într-o lună şi jumătate cartea va fi gata. Apoi urmează să fie trecută prin mâna celor doi protagonişti reali. Cu toate că nu o să le dau posibilitatea de-a schimba ceva. Indiferent că le convine ori ba. Apoi, desigur, urmează o surpriză. Ba cred că surpriza o veţi avea înainte de-a termina eu cartea. Şi la Gaudeamus vă aştept cu ea – vorbeam despre carte, desigur.  

No, planul e făcut. Contractul e semnat, mai mult nu pot nici eu.

Ah, da, în iunie voi începe o nouă carte. În sfârşit, la patru mâini. Da, o carte pe care o voi scrie cu Bogdan. Nu, nu vă spun despre ce e vorba, dar o să râdeţi mult, asta vă promit. Până atunci vă mai plictisesc cu „Indicii anatomice” Ei? Hai că nu stau chiar degeaba 🙂

Şi da, Reginele au întârziat un pic. Dar ţinând cont că trebuie să iasă multe cărţi în perioada asta, puţină întârziere nu strică.

Vorbim!