Interesant e de fiecare dată la Satu Mare. Vă spun şi despre lansare, vă dau şi poze şi câteva linkuri. Să încep cu linkurile. Aici aveţi câteva cărţi tocmai bune de citit, desigur vorbim despre o colaborare. Vă povestesc eu zilele astea. În Gazeta de Nord-Vest puteţi citi ce s-a petrecut la lansare, pagina 1 şi 4.
Mă bucur mult că am cunoscut oameni de caracter, dap, probabil vor fi şi personaje. Le mulţumesc în mod special domnilor: Adrian, chiar un domn, poate şi viitor personaj :D; Radu Boţoi sau Micuţul, Cristian, un tip deosebit, Comando Oil si Florin Muresean. Desigur, elevii liceului Eminescu au fost bestiali. Ingrid – ei, treaba mea cine e Ingrid – a fost şi va rămâne o mare doamnă. Mă bucur enorm că am cunoscut-o pe George şi pe Valentina – o glumă, ştim noi. Chiar dacă Valentin a cam fugit, de teamă, tot vrea să fie personaj. Şi am ajuns la concluzia că o las pe Crina să fie prietenă cu George, e foarte mişto gagica 😉 Putem s-o împărţim?
No, evenimentul a fost destul de funny şi de relaxat – m-am obişnuit, ce mai. Bogdan a ajuns la fix şi nu a desfăcut pachetul cu cărţi decât după ce au început oamenii să se plictisească. Şcoală, nene :D. Am vorbit, am râs în timpul lansării şi am dat autografe. Frate, Bogdan e nebun… 120 de autografe. Dacă fac scurtă la degete să ştiţi de ce.
Eh, restul e Can Can vorba reclamei. A fost minunat, iar eu m-am ales cu prieteni lucru de care sunt cel mai mândră.
Oh, sigur că nu l-am uitat pe Brad Piţi, fenomenal băiatul ăsta.
Şi cea mai mare surpriză a fost Chinezul, care a avut grijă să-mi relateze cum face Bogdan streaptease la barieră… Brrr, complicat.
Beau cafeaua şi îmi aştept micul dejun, cu Crina cu tot la pachet – aventuri, nu vi le spun 😀 Sunt calmă, ţinând cont că Bogdan şi Chinezu sunt departe şi s-ar putea să nu ajungă la timp. Chinezu e de vină, eu aşa am înţeles 😀 Noroc că e răcoare şi nu mă apucă isteriile. V-am spus doar, îs calmă.
Cel puţin mă consolez că am listă cu personaje reale sătmărene. Frate, asta-i revoluţie. Toată lumea vrea în carte, fără să le pese prea mult dacă sunt ucişi sau ei sunt cei care comit crima.
Una peste alta, aştept. Şi sper. Dacă nu sper nu mai am ce aştepta. Or ajunge? Dacă nu trebuie să angajăm nişte fete să danseze la bară, printre tablouri 😀
Oana Stoica Mujea 