Îl ştiţi pe Agitatu’? El îşi zice Neliniştitu’. Eu zic că îi mai mult agitat decât neliniştit, dar asta e o chestie de percepţie.
Păi să vă spui despre băiatul ăsta, şi să îi spun şi lui ce nu îi iese.
Omul aista, de care eu vă spui aici, a scris două cărţi. Pe numărul lor: unu, doi… mai departe ziceţi voi 😀 Io m-am tot gândit când a venit Codeus şi mi le-o pus în braţe: „frate, ce puii mei vrea omul ăsta să citesc, cu Dewoo şi Matizul lui”. Că mă gândeam io că îmi explică omul de la prima vopsea până la cea din urmă. Şi când mai văd că e o carte despre un forum din ăsta dă’ măşini, m-a apucat bâţul. Aşa că n-am citit-o. Cu toate că am zâs: „s-a chinuit omu’ să-mi scrie, în puii mei, o dedicaţie. Cu toate că nici el nu crede ce spune, îl doare la bască, nici măcar nu mă cunoaşte. Dar din respect aşa, hai să o citesc pe aia cu decolările” aka „Între două decolări”. Şi încep io să citesc de la Adam şi Eva adică de la Muntenegru. Băi, şi citesc io aşa şi mă pun pe un râs de au început vecinii să-mi bată în ţeavă. Şi din ceea ce am zâs io că va fi un fel de „să mă dau mare pe unde am umblat io, fraiere”, am făcut burtă de râs. Că de aia m-am culcuşit la cinci de dimineaţă iar acum îs cheaună de nu ştiu cum mă cheamă şi a cui îs.
Şi stând io aşa azi, nici să dorm nu poci, nici să stau, nici să nu stau, zic să încerc şi nenorocirea aia cu maşini, adică: „Joi seara, în parcare”. Şi am început eu cu proverbul ăsta african: „ Omul sincer să-şi cumpere un cal bun ca să o rupă la fugă după ce a spus adevărul” şi am continuat cu „În puii mei, abia acum s-a dat drumu’ la reţea…” Şi încep şi râd şi azi, tremurând cu pat cu tăt. Păi frumos ne şede?
Dar, măi, nene agitat. Uite cum stă treaba. Io când am văzut copertele nici nu m-am gândit că paginile cele ar putea cuprinde aşa minunăţii şi că l-am găsit pe Boccaccio al României pe aici, pe bloguri. Înţelegi ce vreau să spun? Să mor dacă n-am zis că sunt cărţi cu reclame. Nu se face bre aşa. Scrii prea mişto pentru a te împiedica de copertă. Că de o vede cineva pe aia cu parcarea, mai ales fomeie ca mine, nici nu se gândeşte să dea bani pe ea şi nici gratis nu o citeşte.
Iar pentru voi ăştilalţi, de habar nu aveţi ce zic io, daţi repede comandă la 0766252769, că îs prea tari cărţile astea şi pierdeţi câteva ore de râs din viaţa voastră. Iar pe criza să te amuzi de zăpăcelile Agitatului, vă zic io, e tocmai bine. În plus, omul ăsta ştie să scrie. Şi, Doamne, ce am mai râs. Încă mi se agită rinichiul prin trup 😆
Oana, mă bucur că-ţi place Adi Voicu. într-adevăr, scrie cu un haz extraordinar.
Daaa, fain baiat 😀
Vai, Oana, mă ucizi! Ce surpriză de proporţii!
Mulţam fain! M-ai lăsat aproape mut… :))
Oana eu in primavara cand ne-a facut Adi cu o portie la cenaclu on-line din „intre doua decolari” am ras de m-am spart si pentru prima data un text m-a facut atat de curios incat am dat cautare pe nenea gugal earth sa vad si eu unde „puii mei”este Asmara aia. acum dupa ce le-am primit si eu tot cu dedicatie si veneam eu catinel cu rapidul de la Bucuresti ma pune dracu sa mai citesc o portie in tren,ala am fost se uitau astia din vagon la mine ca la un ciudat.ma chinuiam sa ma abtin sa nu rad. nu-ti spun care era starea lui Adi acum seara cand l-am sunat sa vad ce face, poate iti spune el, de fapt ce ti-a scris mai sus e nimic in comparatie cu starea lui de la telefon. 🙂
Am reusit sa te calmez, Adi? 😀
Codeus, omul asta scrie foarte tare, ce vina am eu? Chiar m-am ras de m-am… pe mine, clar? 😆
A, Oana, tu nu il stiai pe Adi? Nu l-ai citit? Nu pot sa spun decat: Hahahahaha! E tare!
Lilick, ba il stiam, mai citeam pe blogul lui, dar n-am rabdare multa cu blogurile. Da, hahahaha 😀
Sa vezi acum ce-i fac eu ca o sa postez aventura noastra de la el de acasa,varianta lui ati auzit-o, acum o sa o vedeti pe a mea
Nu, nu m-ai calmat, m-ai înprizat şi mai şi, he-he!
Bre, mulţam fain! Mă bucur tare că ţi-au plăcut scrierile mele.
Păcat că n-am prins vremuri mai bune şi o editură mai ţapănă. 🙂
Codeus, hmmm, tu esti Brutus? 😛
Adi, ho, nu e timp pierdut, ai rabdare. O, da, si pe langa asta trebuie sa lupti mult, al dracului de mult, tre sa curga sange. Eheee 😉
Noi să fim sănătoşi! :)))
Sunt convins că trebuie date nişte bătălii… Tu ştii mai bine. 🙂
Ase e, sa fim! Acu’ calmeaza-te, ca incerc si io s-o fac pe Lala dupa modelul Voicu 😛 Sa vezi ce te fur acum 😆 Gata, te-am laudat destul!
mi-ai luat-o înainte şi bine ai făcut
dacă aş mai fi avut blog scriam şi eu luna asta(cînd le-am citit eu erau cam toţi plecaţi în vacanţe, s-ar fi pierdut aiurea „semnalul”) era păcat să nu ştie lumea despre Adi şi cărţile lui
no, asta este… tot răul spre bine
Cella, in puii mei, inca mai ai blog 😀
Ihim, fain rau Omul, subscriu si reprezentantii srbilor 😉 🙂
O Zi de Sarbatoare Binecuvantata,Craiasa !!!
respecte,
Sibilla
Oana, mă bucur că-ţi place Adi Voicu. într-adevăr, scrie cu un haz extraordinar.
Daaa, fain baiat 😀
Vai, Oana, mă ucizi! Ce surpriză de proporţii!
Mulţam fain! M-ai lăsat aproape mut… :))
Oana eu in primavara cand ne-a facut Adi cu o portie la cenaclu on-line din „intre doua decolari” am ras de m-am spart si pentru prima data un text m-a facut atat de curios incat am dat cautare pe nenea gugal earth sa vad si eu unde „puii mei”este Asmara aia. acum dupa ce le-am primit si eu tot cu dedicatie si veneam eu catinel cu rapidul de la Bucuresti ma pune dracu sa mai citesc o portie in tren,ala am fost se uitau astia din vagon la mine ca la un ciudat.ma chinuiam sa ma abtin sa nu rad. nu-ti spun care era starea lui Adi acum seara cand l-am sunat sa vad ce face, poate iti spune el, de fapt ce ti-a scris mai sus e nimic in comparatie cu starea lui de la telefon. 🙂
Am reusit sa te calmez, Adi? 😀
Codeus, omul asta scrie foarte tare, ce vina am eu? Chiar m-am ras de m-am… pe mine, clar? 😆
A, Oana, tu nu il stiai pe Adi? Nu l-ai citit? Nu pot sa spun decat: Hahahahaha! E tare!
Lilick, ba il stiam, mai citeam pe blogul lui, dar n-am rabdare multa cu blogurile. Da, hahahaha 😀
Sa vezi acum ce-i fac eu ca o sa postez aventura noastra de la el de acasa,varianta lui ati auzit-o, acum o sa o vedeti pe a mea
Nu, nu m-ai calmat, m-ai înprizat şi mai şi, he-he!
Bre, mulţam fain! Mă bucur tare că ţi-au plăcut scrierile mele.
Păcat că n-am prins vremuri mai bune şi o editură mai ţapănă. 🙂
Codeus, hmmm, tu esti Brutus? 😛
Adi, ho, nu e timp pierdut, ai rabdare. O, da, si pe langa asta trebuie sa lupti mult, al dracului de mult, tre sa curga sange. Eheee 😉
Noi să fim sănătoşi! :)))
Sunt convins că trebuie date nişte bătălii… Tu ştii mai bine. 🙂
Ase e, sa fim! Acu’ calmeaza-te, ca incerc si io s-o fac pe Lala dupa modelul Voicu 😛 Sa vezi ce te fur acum 😆 Gata, te-am laudat destul!
Pingback: Neliniştitu’ » Post Topic » Hai, să mă laud un pic…
mi-ai luat-o înainte şi bine ai făcut
dacă aş mai fi avut blog scriam şi eu luna asta(cînd le-am citit eu erau cam toţi plecaţi în vacanţe, s-ar fi pierdut aiurea „semnalul”) era păcat să nu ştie lumea despre Adi şi cărţile lui
no, asta este… tot răul spre bine
Cella, in puii mei, inca mai ai blog 😀
Ihim, fain rau Omul, subscriu si reprezentantii srbilor 😉 🙂

O Zi de Sarbatoare Binecuvantata,Craiasa !!!
respecte,
Sibilla
Oana, da tu nu esti agitata?… 😛
Sibilla, o zi frumoasa si tie 🙂
Adrian, moi? Nerver 😀
Oui, toi… 🙂
🙂 Asta e franco-engleza de tip Oana ?
Nu, e de tip Lala 😛
😛
Pingback: Neliniştitu’ » Post Topic » Gulaş în oală de Corund, dezmierdat de gagici metalice