Am făcut-o!

Am mers la Librăria Mea şi am ajuns la Zahana. Asta nu vă povestesc, poate or spune ceilalţi, mie îmi e lene.

Vă spun doar că George Cernătescu chiar l-a despicat pe „Detectiv fără voie” în şpe. Adică: de ce a zis de nu ştiu ce lampă tv? De parcă n-am fi citit aceeaşi carte. Ba chiar ne-a spus, la pagina 105 jos de tot zice de lampa aia. Ema i-a povestit cartea lui Adi, pentru că el a venit cu tema nefăcută şi a luat patru, dar s-a comportat bine, aşa că are zece la purtare 😀 Evident că am sărit cu gura: „De Mecena nu zice nimeni?”. Ioana şi Raluca s-au grăbit să zică. Nu te pui cu nebunul 😉

A venit şi Xreder, am terminat cu ciopârţirea cărţii şi ne-am pus pe râs. Din motive pe care nici noi nu le-am înţeles. Dar până la urmă am ajuns la concluzia că pentru data viitoare avem de citit două cărţi: „Cronica unei morţi anunţate” a lui Marquez şi „Sex cu femei” a lui Suciu. Următoarea întâlnire e pe şase, adică peste două săptămâni. Eu m-am scos că n-am de citit decât o carte, la fel şi Ioana care a propus-o pe prima. Şi uite aşa eu cu Ioana suntem scoase 😀 Pe ceilalţi să-i văd.

Presupun că pentru data viitoare va anunţa Raluca unde se va ţine întâlnirea. Nu de alta, dar să nu ne bazmucim.

A, şi trebuie să vă spun că Ioana mi-a confiscat „Detectiv fără voie”, integrala adică. Aşa că am plecat cu dex şi m-am întors fără 😀

Din ce în ce mai mişto sunt întâlnirile astea ale noastre. Parcă nici nu-mi vine să-l mai înjur pe Dumis care propune lectura şi nu vine. Evident că el propune dar nu citeşte 😉 Să mai ai încredere în oameni 😛

Acum ajunsă acasă mi-am dat seama de ceva. Aşa că am o întrebare pentru Ema: Vrei să fii imaginea Iolandei Ştireanu? Cred că te-ai potrivi foarte bine. Bine, gândeşte-te! Nu trebuie să-mi răspunzi pe loc. Dar până săptămâna viitoare ar fi bine, să îţi fac o poză 😀

Şi cu asta am dat raportul. Ziua s-a terminat genial şi eu am râs bine 😆

 

P.S: Am făcut şi pe şoferul şi nici nu m-au plătit. Adi ar trebui să scoată mulţi bani pentru că m-a băgat pe drumul ăla întunecat cu multe gropi 😀

P.S 1: Poze când mi-or trimite!

Reclame

Mă pregătesc

Sufleteşte sunt pregătită. Cartea e citită de mult timp. Acum rămâne doar să ne întâlnim şi să-l descoasem pe George Arion în şpe 😀 Apoi urmează, desigur, tema pentru data viitoare. Şi tot aşa.

Dacă vreţi să citiţi o carte cu adevărat genială, vă recomand cu cea mai mare satisfacţie „Sex cu femei”. Lăsaţi-mă să vă dau citatele următoare:

 

[ „Avem de-a face cu oraşul, i-am destăinuit Gabriellei, „el este uriaşul consumator de energie. Dacă n-ar exista locuitorii, oraşul ar căpăta măreţia unui muşuroi dar cred că e prea târziu, sute de mii de oameni sînt în slujba lui, în apartamentele lui, în fabricile şi magazinele lui. Din această cauză s-au micşorat, au devenit meschini şi falşi, deplorabili. Pretinsa dezinhibare nu e decît o pavăză, îşi imaginează că astfel se pot apăra, sunt executanţii unui comportament impus de acest trivial tutore, sînt în controlul acestei puteri hulpave şi oculte ce le mistuie tandreţea şi iubirea”.]

 

Şi…

 

[ Azi, o cerşetoare împărţea pîine la cîini, îi mîngîia, le vorbea cu dragoste maternă îi răsfăţa. Uimitoarea secvenţă s-a topit odată cu plecarea ei, cu dispariţia ei printre maşinile oprite la semafor. Cocoşată sub genţile şi plasele în care-şi ţinea mizera agoniseală, a părăsit senină cîmpul vizual al consumatorilor de cafea ce eram noi, neputincioşii. M-am simţit umilit de graţioasa lecţie de viaţă]

 

Şi mai sunt şi altele mult mai geniale. Pur şi simplu m-a dat pe spate cartea asta. Sunt îndrăgostită de ea. De ce nu mi-a spus nimeni că e aşa de mişto? Oricum, puteţi citit despre ea pe Club.

 

Astăzi între trebi am reuşit să ajung cu maşina soţului meu la spălătorie. Vă voi spune eu şi cu spălătoria, pentru că nu îmi vine să cred că în Piteşti – România există patroni care-şi respectă aşa mult clienţii. Am rămas blocată, dar asta e altă poveste. Aşa ca să nu stau degeaba o oră am luat cu mine cartea lui Straub „Copiii pierduţi”. Am citit vreo 80 pagini. Nu mă mai pot dezlipi de ea. Şi eram sigură că e o tâmpenie. E minunată. Sunt din ce în ce mai extaziată în ceea ce priveşte cărţile. Şi dacă v-a plăcut cartea „Obiecte ascuţite” pe asta o veţi adora. Dar e şi un pic horror, dar nu în genul ăla în care vă aşteptaţi voi. Oricum, sunt atât de multe sentimente acolo că e greu să nu rămâi copleşit.

Şi cu asta, basta. Încerc să fac câte ceva până la întâlnirea de la Librăria Mea. Abia aştept. Am un teanc de cărţi de cărat după mine. Păcat că aparatul foto nu merge, în puii mei. Ne auzim pe seară şi aşteptăm pe oricine doreşte să mai afle ceva despre cărţi.