Să ne depolitizăm

     

Decât politică la cină să mâncăm, mai bine o carte bună să citim. Nu de alta, dar riscăm să ieşim cu toţii tâmpiţi din povestea asta şi nu avem nevoie de mai mulţi decât sunt deja pe pământ 😀

Aşa că azi tot ceea ce am să fac e să vă îndemn să citiţi. Ce? Cum ce? Faust, normal. Da, i-a venit rândul şi m-am distrat bine cititind-o. Am mers cu Chiron, am întâlnit grifoni şi lamii şi alte cele. Dar, în special, l-am cunoscut mai bine pe Mefisto.

Şi cum cărţile care stau la rând nu vor să mi se aşeze în mână, m-am gândit să rămână tragedia la loc de cinste zilele astea. Aşa că am trecut la cartea asta. E una din puţinele ale lui Shakeaspeare care mi-a scăpat. Bine, nu mi-a scăpat, doar că n-am avut chef de ea. Dar azi, stând la o cafea, ei bine m-am încumetat şi m-am apucat de citit. Parcă nu m-aş fi desprins de Goethe, cu toate că, trebuie să recunosc Shakeaspeare e mult mai simplu în exprimare.

Acum că aveţi treabă în weekend ce îmi mai rămâne de făcut decât să vă doresc lectură plăcută? Şi credeţi-mă, chiar o să aveţi. Viva Faust! 😀

 „Împăratul vostru-n minte-i

Ca ecou într-o vîlcea;

De luăm noi bine-aminte,-i

Ca-ntr-un basm: – A fost cândva.”

Reclame

De ce mă trageţi de mânecă?

N-am io chef de comentat pe alte bloguri, e bine şi că le citesc. Dar calculaţi şi voi, dacă aş comenta la fiecare om ce apare la mine în blogroll şi aş mai comenta şi la ăia de nu apar în blogroll (că nu mai e loc) eu aş mai avea timp de ce? Adică să stau toată ziua pe bloguri? Nu pot nici eu. Să mă cert cu toţi sceleraţii? Mno, am şi lucruri mai bune de făcut. Să aştept laude şi lauri? Nici de astea n-am chef. Să devin un fel de kamikaze al netului? Lăsaţi-mă fraţilor în pace. Comentez eu când am ce zice, dacă n-am cuvintele la mine şi tastele aşezate frumos, cam ce vreţi?

Şi spre final trebuie să vă explic din nou, sigur, nu tuturor, dar unora neapărat: ironie = inteligenţă. Se vede că nu o deţineţi. Pace vouă!