Amintiri din Chişinău

Viaţa e nebună în Chişinău, nu vă lăsaţi păcăliţi de aparenţe. E ca la nebuni, cu toate că, dacă ai timp si dispoziţie, cu siguranţă vei avea un déjà-vu şi senzaţia că ai trăit aici şi tu. Da, e ca Bucureştiul din timpul comunismului, şi nu, nu sunt criminali cu puşcoacele pe drum. O, şi da din nou, azi am mâncat o bomboană Bucuria, chiar bună 😀

În rest? Am fost în direct la două posturi de radio. Eu chiar îmi cer scuze, dar primul am uitat cum se numeşte, a fost cam dimineaţă şi n-am apucat să beau cafeaua, aşa că… Apoi am fost la Vocea Basarabiei, mişto studio şi profesionişti. Mâine voi avea şi cele două înregistrăi.

Moldovenii sunt super, m-au ţinut ca în palme. Ori unde n-am zis eu decât da ori ba şi or fi zis că am vreo supărare? Oricum, mâncarea e senzaţională, doar că nu ştiu ce-am mâncat 😆

Pe seară am fost la un restaurant rusesc, unde am păţit o fază senzaţională. Ospătarii s-au chinuit cu româna, le-a şi ieşit, dar nu despre asta e vorba.

Am comandat mâncare şi masa cam înghesuită. Îmi aduce o dihanie de farfurie şi mi-o pune în faţă. Eu s-o dau mai în dreapta mea, să se facă loc. La care tipa ţipă la mine: “Nu! Aici!” Acolo, acolo, am mai îndrăznit s-o mut? Nooo! Acolo unde a zis ea am lăsat-o şi am mâncat şi tot că mi-a fost teamă.

În schimb aveau un violonist excepţional care ne-a cântat melodia de mai jos. Senzaţional!

Ce am mai descoperit? Editura Cartier. Absolut senzaţională. Mi-am luat şase fantasy-uri scrise de Bryan Perro, încă n-am descoperit care e volumul I şamd, dar o să descopăr eu. Dacă nu cer ajutor.

Şi două cărţi de Wilde, oh, da, şi Nekrotitanium.

Cam atât pentru azi. A transmis din Chişinău a voastră…

Reclame