Astăzi vorbim despre soare…

Cu toate că el lipseşte. Dar mă gândesc să-l pomenesc în fiecare secundă şi astfel s-o îndura de mine. S-o îndura? Slabe şanse, dar eu nu mă dau bătută, vedeţi bine. Vreau soareeeeeeeee. Să-i spun că sunt îndrăgostită iremediabil de el? Încă dinainte de-a mă naşte îl iubesc, îl ador, îl doresc, îi cerşesc câte o rază. Dar el nu şi nu. Se lasă greu. Şi nu îmi spuneţi că până în weekend nici o şansă că înnebunesc cu nervii.

Cu toate că plouă şi e frig, mi-am propus să nu fiu la fel de posacă ca vremea. Azi am un ţel, nu ştiu dacă o să-l mai am şi mâine, dar azi îl am. Aşa că vreau să vină soarele. Chiar dacă doar pe strada mea. Ce-mi pasă mie de alte străzi? Să-i închine fiecare rugăminţi şi declaraţii. Eu nu vreau soare pentru tot poporul, doar pentru mine. – Da, da, sunt mult prea egoistă –

 

Azi vreau să cânt un cântec vesel, dar pur şi simplu nu-l găsesc. Are cineva o propunere? A, da, să se poată şi dansa, nu că m-aş mişca în sensul ăsta, dar nu se ştie niciodată.

 

Să ştiţi că am avut subiect pentru azi, dar l-am uitat cu desăvârşire, aşa că n-am decât să bat câmpii.

 

Ba chiar aveam de gând să dau şi nişte ping-uri, dar nu mai ţin minte cui. Îmbătrânesc. Se simte.

 

Concluzia? Aştept să vină soarele. Tot odată. Să mă topească. Nu mai vreau friggggggg!

Reclame