Până şi propria-mi personalitate m-a părăsit.

Aşa am aflat, aşa vă spun.

 

Aş scrie ceva, dar sunt atât de nervoasă că nu sunt în stare să leg două cuvinte inteligibile şi să vă spun ceva interesant. Aşa că, fără să vrea, Mădălina m-a salvat. – Doamne, cât sunt de nervoasă, aş vrea un sac de box, dacă mai e şi uman cu atât mai bine –

Aşadar purcedem în a da curs lepşei. Păcatele mele culinare.

Nici măcar nu e mult de spus, pentru că urăsc tot ce e dietetic. Uneori îmi plac salatele, dar pentru asta îmi trebuie stare de spirit. Nu, nu mă omor cu dulciurile pentru că am mâncat într-o zi, acum vreo şase ani, atât de multe că mi s-a aplecat. Dar mă omor după grăsimi. Tot ce e gras şi riscă să-mi crească colesterolul e bun. Restul nu contează. Bine, poate ar fi cazul să vă spun care e cel mai mare păcat al meu în materie de mâncare foarte grasă şi foarte nasoală pentru unii: untura pe pâine. Na! Aia îmi place atât de mult că aş putea renunţa la orice altceva. Din păcate cam puţină untură pe lumea asta. Dar încă pot visa la ea. Sper că m-am achitat de leapşă şi nu o dau mai departe pentru că mie îmi place să le închid.

 

Bine, na, un link pentru Vania că risc să mă omoare ăsta cu un topor înfipt în cap.

 

Şi cum spuneam, sunt atât de nervoasă că ar fi bine să nu mă întrebaţi de vorbă.

 

UPDATE: BUZAU

 

 

 

Anunțuri

22 comentarii la “Până şi propria-mi personalitate m-a părăsit.

  1. Eu chiar nu intreb nimic de vorbă. Dar poate fac rost de un sac de box. Calmează-te, Oana, ca să pot să te întreb de vorbă 😆 !

  2. Nu-s pregătit pentru topor, am în plan, pornind de la pasaje din Războiul Reginelor 3, un roman psihologic. Poate-l atac de luni, că acum am o lucrare extra-bloggeristică de terminat.

  3. Gand
    la gand cu bucurie: chiar zilele trecute mi s-a facut pofta de untura pe paine, pe bune! Din pacate, am cam renuntat la untura din motive de…colesterol, neavand pe la oras asemenea „aliment” dar peste doua zile la tara, imi fac eu pofta! O zi frumoasa!

  4. Ce dreacu nu zici fata? Mama nu stie ce sa faca cu ea si de obicei ajunge sa o arunce sau sa o dea la saraci.

  5. Cred ca or sa rada pustii astia de la Curtea de Arges de tine cam cat radeti si voi de mine in legatura cu sticla aia de vin pe care am baut-o cu o anumita persoana.

  6. Geocer, pai eu n-am baut vin cu nimeni ca sa aiba de ce rade 😛 Desigur, pot sa repar lucrul asta, dar ma abtin 😀

  7. Pingback: Stupul VII « Ioan Usca

  8. Mă enervezi, adică mănânci tot ce e gras, nu îți place ditetic și mai ești și super suplă….mno, ce să mai zic?! Dă-mi rețeta din umbră, poți să ceri cât vrei pe ea! 😀

  9. OK, acum ca esti binedispusa (stiu ca nu-i asa, dar oricum) te intreb de vorba. Cum de nu-ti plac dulciurile?!! Eu nu as putea rezista fara o ciocolata aerata pe zi!
    @Mirela: Oana are dreptate, e din cauza sufletului, ca si eu sunt la fel de slab! 😀

  10. Razvan, pai spusei. Eram in anul doi de facultate, si in fiecare zi imi luam cate o punga de dulciuri, cand veneam de la cursuri, ma puneam pe canapa ca Pegy Bundy si pana nu terminam tot de mancat nu ma lasam. Si intr-o zi mi s-a facut rau 😀 De atunci le suport mai greu 😛

  11. Adrian, tata cand eram mica. De la 5 ani m-a invatat sa mananc chestii din astea. Deci nu da vina pe ardeleni ca de data asta nu au 😛

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s