Nevoia de schimbare

Poze. Datate. De mine, nu de aparat. Atât cât mă mai ţine memoria. Mă uit. Le văd. Şi am impresia că sunt la fel. Nu că n-aş fi îmbătrânit, că am făcut-o. Dar la fel de anostă. De neagră. Poate pe undeva se mai văd ceva şuviţe roşcate, dar cam atât. Şi destul de discrete, să nu stricăm imaginea. Păi nu?

Dar ce-ar fi dacă aş renunţa la el cu totul? La păr. De tot. Definitiv şi iremediabil. Bine, nu chiar de tot. Dacă l-aş tunde periuţă şi mi-aş face ţepi. Da, aţi citit bine, ţepi.

Eu vă pot demonstra. E cam la fel. Poate puţin tuns, poate altfel aranjat, dar tot aşa. Anost. La naiba.

         Cu cinci ani in urma

 

     Trei ani

 

 Doi ani si un pic

 

  Cam doi

 

   Cam unu trecut de jumate

 

   Ma rog, aici doar maltratam un caine 😛

 

   Aproape trei

 

PREZENT:

 

Deci? Da, e nevoie de-o schimbare radicala.

 

P.S: Incepand de acum si pana maine seara iar dispar 😉

 

 

De tot…

Dusă în lume.

Nu, nu la Londra.