Dintr-o dată…

Am obosit şi mă simt de parcă aş avea şaizeci de ani. Mă plâng din orice, eu la mine. Nici măcar nu mai încerc să-mi spun ceva plăcut. Mă distanţez. Simt nevoia să mă odihnesc, dar nu ştiu cum. De fapt, simt nevoia să-mi recapăt vitalitatea, dar nu mai am forţă să ajung până acolo. Aşa că nu vă suparaţi, dar o să dispar din nou.

Reclame