Dezvoltare personală… negativă

Cum credeţi că e pentru un psihoterapeut care îţi dă lecţii de dezvoltare personală când intră o nebună şi îi spune: Obiectivul meu e să fiu rea. Ea pune „rea” întrea ghilimele, dar nebuna spune „Neah, fără ghilimele”. Întrebarea vine firesc: „Şi dacă îţi dai seama că nu e în firea ta?”. „Neah, că tendinţele există, doar că nu sunt până la capăt”. Sigur, şi-a făcut cruce, spunând că, de obicei, oamenii cer să fie mai buni. Dar eu stau şi vă întreb, la ce bun să fii bun într-o lume atât de rea? Eu nu văd scopul. Toată lumea e înverşunată pe toată lumea. Nu ştiu motivul, nici eu şi, probabil, nici ei. Oamenii s-au învăţat aşa, să fie înverşunaţi. Şi-a luat vecinul o capră, să moară, atât capra cât şi vecinul. Lucruri din astea. Şi atunci, la ce e folositor să dai tu ce ai mai bun, când, la fel de bine, poţi da ce ai mai rău. Adică care pe care. Oricum în lumea asta trăim.

Dacă faci ceva bun, neah, nu merge, că de ce e bine. Dacă e rău, aidoma. Măcar aşa ştii o treabă de la început, adică stai de vorbă direct cu satana, fără alte introduceri.

Aşa că mi-am început lecţiile de dezvoltare personală negativă. Mă rog, pentru mine va fi foarte pozitivă. Ştiu, unii or să zică: „Crezi că poţi fi mai rea de atât?”. Dragii mei, nici nu ştiţi ce zace în mine. Răutate primordială în formă pură. Hi hi hi…

Mai era ceva de zis? Aşa mă gândeam şi eu…

Pledoarie pentru un absent

M-am îndrăgostit… de dans. Sunt atât de îndrăgostită că aş fi capabilă să dansez 24/24. Rumba, Cha-cha, Samba, Salsa, Tango, chiar şi valsul a început să-mi placă, Merengue şi ca un supliment nutritiv, vorba reclamei, ceva bachata si zuc (ăsta nu ştiu cum se scrie). M-am tâmpit atât de tare că mi-am propus să ajung campioană, dar numai la Cha-Cha, adică la vârsta mea zău că nu le mai pot duce pe toate. În plus, Cha-Cha înseamnă Cuba. Cuba înseamnă un vis, iar visele… ehee, nu se discută.

 

 

Am învăţat, pe lângă dans, în ultimul timp, să trăiesc fără internet. Nu mai e o nevoie imediată. Nu mai e o nevoie aproape deloc. Viaţa dincolo de net e altfel. Eu nu prea am gustat-o. De când ne-am tehnologizat parcă am înnebunit toţi. Am uitat cum e să trăieşti dincolo, în lumea adevărată. Afară din cutia internautică. Afară din calculator. Acolo problemele se pun altfel. Nu le poţi mima la infinit, pentru că există gesturi care te trădează. Totul e real, palpabil. Recunoşti şi reînveţi să trăieşti. Era o vreme când trăiam intens pe internet, acum, din fericire, trăiesc intens în lumea reală. Ating, miros şi învăţ. Sau, mai bine spus, simţurile mele reînvaţă. Oboseala e alta, e mai plăcută, mai calmă. Somnul e altul. Mai profund şi mai benefic. Asta e viaţa de afară. Cu oameni reali care suferă, iubesc, sunt trişti sau veseli. Oameni care te încarcă sau te descarcă.

Despre muncă nu vorbim că doar nu vă povestesc contracte.

 

Nu ştiu dacă o fi bine sau o fi rău, pentru ceilalţi, pentru mine e bine, dar azi sunt alta. Nu mai e aproape nimic din cea pe care aţi cunoscut-o odinioară. Sigur, mi-a rămas aroganţa şi încă mă cred cea mai deşteaptă de pe terra, dar vă las şi vouă privilegiul ăsta. Chiar dacă eu sunt cea mai cea, voi puteţi încerca să vă ridicaţi la înălţime. De azi vă las. Categoric, mâine s-ar putea să nu mai vreau. Acum n-am zis că nu mă pot schimba şi eu în funcţie de vreme.

 

În princiupiu viaţa mea e muncă şi dans. Restul nu e treaba voastră. Dar dansul, vă asigur, e o minune, în special, atunci când e cazul: Tangoul…

Dar voi termina articolul în ritm de Cha-Cha. Şi pentru cei care încă n-au înţeles, mi-am schimbat adresa de mail: oanamujeastoica@yahoo.com. Vă las! Cubaaaaa….

Reîncepem vânzoleala…

Oliviu Craznic si cei de la Bookblog au invitat mai mulţi autori de SFFH la Târgul de carte SF/Horror/Fantasy Final Frontier, duminică, 27 martie, începând cu ora 15,15.

Veţi spune, aşa şi? Ei păi nu e chiar aşa. La data şi ora de mai sus, câţiva autori din domeniu vor avea o dezbatere publică pe tema vampirismului şi nu numai. Moderator este Oliviu Craznic autorul cărţii – cu vampiri – „Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul”.

Sigur, ideea e că voi fi şi eu acolo, e clar că, într-un fel, mă laud. Dar că voi fi eu nu e aşa important cât e important lângă cine voi fi. Aşa că, în afară de mine şi de Oliviu, îi veţi putea întâlni pe Liviu Radu, care scrie nişte cărţi fantastice de o savoare inimaginabilă. Ştefan Ghidoveanu expert în literatura de gen şi realizatorul emisiunii radio „Exploratorii lumii de mâine” şi Raluca Băceanu cunoscătoare a domeniului Paranormal Romance, ea însăşi autoare. Primul ei volum „Harul” urmând să apară în curând.

Vom dezbate de la Carmilla la Salem’s Lot, despre fenomene ca Twilight şi Jurnalele vampirilor, dar şi despre realizările în domeniu din literatura română: căci, spre surpriza multora, acestea chiar există, după cum veţi vedea, de ar fi să amintim doar Domnişoara Christina, Schimnicul, Războiul reginelor, Waldemar, …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul.

Iubitorii genului sunt aşteptaţi duminică, 27, ora 15:15 la Târg.

 

Cu detalii o să mai revin pe parcurs.