Cum stă treaba cu Cocorul

Mărturisesc! Azi am vizitat marele magazin Cocor. Recunosc, mi-au plăcut atât de puţine lucruri încât aproape că am regretat faptul că mi-am pierdut timpul pe acolo. O pereche de Paciotti, doar una, modelul de acum doi ani. Drăguţi, dar parcă e mai ok să te duci într-un magazin original de unde îţi poţi alege zeci de modele. După ce am privit oribilităţile marca Mihai Albu m-am dus în magazinul lui Bote. Jesus, oamenii ăştia crează pentru maimuţe?

Singura rochie care mi-a plăcut, făcută tot de o româncă, dar nu ştiu care că am uitat, costa doar trezeci şi cinci de milioane. Să zică cine o vrea că n-am eu gusturi. Mă rog, m-am calmat. În primul rând pentru că n-am găsit nimic să-mi placă, asta dacă nu pun la socoteală pantofii Michelle pe care i-am şi înhăţat.

Aşa că stau şi eu şi mă întreb. Designerii ăştia din Românica pentru cine creează, frate? Majoritatea arătau ca haine de manelişti ţopârlani. Şi noi, ăştilalţi cu ce ne îmbrăcăm? A?

Dar, una peste alta, am descoperit un restaurant libanez cu humus ca la el acasă. Aşa că tot a fost ceva bun pe ziua de azi.

Dar mai bine să vă las cu sabroseii şi concursul de limbo de la Cafegiu.ro. Nu de alta, dar am un somn de zile mari… Adică mă aşteaptă somnul… şi nu vorbesc despre peşte, lăsaţi…