Pe 6 Nov.

Cam așa

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Și va fi:

 

Chiar și lumea cărților se schimbă

Hai să vorbim direct, să nu ne mai ascundem după degete. Să nu ne mai ascundem deloc. Suntem oameni, greșim, dar ne îndreptăm dacă vrem asta. Trecem prin momente și momente. Uneori ne aruncăm cu capul înainte – nu sunt sigură dacă am facut-o de două ori sau doar o dată. Aveți impresia că o carte polițistă trebuie să aducă doar cazuri, adrenalină și rezolvări. Rezolvări clare. Credeți că asta se întâmplă cu adevărat în viață? Că aveți întotdeauna răspunsurile cele mai coerente?  Ok, dacă sunteți atât de buni, voi, toți ăștia care aveți subiecte pe seama mea, de ce nu faceți ce fac eu? De câte ori ați lucrat sub presiunea momentului? De câte ori ați fost dezamăgiți, v-au plecat muzele, le-ați ucis sau v-au întors spatele? De câte ori ați rămas singuri blocați în sufletele voastre?

A, scuze, sunteți pragmatici și nu aveți sentimente sau doar vi le ascundeți pentru a nu vă arăta slăbiciunile? Toți suntem slabi și imperfecți, plini de bube găunoase, de suflete stoarse. Sigur, ce dracu’ să înțelegeți? Viața până la o anumită vârstă e perfectă. Bem, petrecem, obosim și ne ducem dracu’. Sau avem familii în care ne simțim prizonieri și e același lucru. Mimăm fericirea pentru a nu ne arăta adevăratele suferințe. Da, spunem cuvinte dure pentru că putem. Dar mai și furăm sentimente și suflete și lumi întregi. Fără să ne pese, fără să privim înapoi pentru că unii dintre voi nu au resentimente și nu pot gândi decât în limita normală a societății. 

Vreți o carte pur polițistă, o să le aveți de la volumul patru încolo. Fără mesaje, fără sentimente, fără nimic din ceea ce reprezint eu. Doar psihopați, fără droguri, fără alcool, fără țigări, pentru că lucrurile astea nu se întâmplă de fapt. Nu, voi vreți să credeți că nu se întâmplă. Am luptat împotriva dependenței de alcool și jocuri de noroc – nu a mea, că nu sunt atât de proastă. Am crezut că pot schimba lumea, dar n-am făcut decât să mă îndepărtez de ea. Îmi cer scuze că am vrut să transmit niște mesaje pentru cei care se confruntă cu astfel de lucruri. Nu pentru consumaturi, ci pentru adevăratele victime care-i suportă pe consumatori și speră că asta se va schimba. Am înțeles, nu vreți asta. Nu vă interesează. Nu e lumea voastră. Și dacă e nu vă pasă pentru că sunteți prea beți, prea drogați, prea ancorați în jocurile de noroc negîndind că distrugeți vieți în jurul vostru. Nu vreți să înțelegeți. Nici o problemă. Nu o să mai scriu nimic din ce se întâmplă cu adevărat. Veți avea psihopați ca în „Minți Criminale” și punct. Nu e cazul, mă adaptez publicului. Asta vreți, asta aveți. 

Am înțeles că mesajele sociale nu vă sunt pe plac. Poate pentru că n-ați trecut prin ele, dar poate o să treceți și atunci o să vă amintiți că era o proastă care striga în gura mare, aș cum se pricepea ea, prin scris.

Oamenii, oamenii sunt prea lași pentru a spune ce gândesc. Iată că eu spun. Iar ceea ce nu vă convine nu prea mă mai interesează. E clar și am spus-o întotdeauna, ori mă urăști, ori mă iubești, iar mie nu-mi mai pasă. 

Știți ceva, oamenii nu se schimbă și dacă unii dintre voi ar avea o oglindă care să le arate caracterul ar fugi mâncând pământul. Mie una nu îmi e rușine de nimic oricâți detractori ar fi în jurul meu. Să vă fie vouă rușine că mințiți cu nerușinare. Eu măcar m-am prezentat întotdeauna exact așa cum am fost. Cu tristeți, cu deprimări, cu bucurii, cu vise. Voi tot niște falși o să rămâneți.

Urmează…

Ce am primit de la cititori

Romina, Ioana, Adrian Enache, Sorin Coadă, Rucsi și dacă mai sunt și alții și i-am uitat îmi cer un milion de scuze.

 

 

Romanul polițist se întoarce

Al doilea roman polițist marca EVZ se întoarce. De data asta Oana Mujea a construit o intrigă complicată, o crimă ciudată de unde lipsesc dovezile. Singurul suspect e cel în casa căruia s-a înfăptuit crima, doar că acesta nu-și mai amintește nimic din ultimele trei zile.

 

Plus articolul din EVZ

Pentru a rezolva cazul ziarista și criminalistul sunt nevoiți să jongleze printre jucători de poker și traficanți de droguri, dar cheia se află cu adevărat acolo sau e doar o intuiție care nu-i duce niciunde?

Seria de romane polițiste marca EVZ are douăsprezece numere și fiecare carte în parte vă va aduce ceva inedit. Dar, în special, pentru că orice carte are un mesaj, autoarea vorbește despre lupta împotriva alcoolului, drogurilor și a dependenței față de jocurile de noroc. Dependențe care dezbină familii și-i marginalizează pe cei puși în această situație.

Cărțile sunt construite în așa fel încât să poată fi citite în orice ordine. Chiar dacă nu ați cumpărat EVZ cu „Cacealmaua”, prima carte din serie, puteți cumpăra „Alibiul Perfect” pentru a fi introduși în atmosfera universului polițist.

Următoarea carte din serie apare în data de 6 noiembrie alături de EVZ. Lectură palpitantă!

Citiţi mai mult: Romanul polițist se întoarce – Cultură > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/1062742.html#ixzz2iXqbkPVE 

 

 

 

 

 

 

EVZ.ro

Ce ar trebui să mai citiți!

Un articol despre „Alibiul Perfect” și încă unul scris în revista „Luceafărul” despre Asociația Scriitorilor de Crime din România. Mulțumesc! 

Mâine!…. Peste șase luni urmează seria fantasy!

 

 

 

 

 

 

Peste șase luni urmează seria fantasy!