Azi aflu numai lucruri bune

Ca de exemplu, că poţi face stânga de pe banda din dreapta. Nu mă luaţi cu legi, cu chestii şi trestii, pentru că nu ştiţi nimic. Şi vă spun şi de ce nu ştiţi. Pentru că organul e mai tare, frate, decât legea. Aşa am aflat eu că în oraşul Piteşti e permis să faci stânga de pe banda dreaptă. Nu-i problemă. Şi dacă te loveşte cineva e vina ăluia că n-a prevăzut, nu a ta care doar i-ai tăiat faţa. Ce mare lucru ai făcut?

Asta i s-a întâmplat azi unui prieten. Adică el mergea lipa, lipa pe banda din stânga, cu vreo cinci km la oră, că în zona teatrului cam aşa se merge. Mai era şi semafor, desigur. Subit, ăla din dreapta se hotărăşte că el vrea să parcheze pe stânga. Aşa că îi taie ăstuia faţa. Omul pune frână, dar tot îl loveşte. Culmea, martori cei de la poliţia rutieră, care-l şi apostrofează pe nenea care face stânga de pe banda dreaptă.

Dar ajunşi la Accidente Rutiere, ăia zic că prietenul meu e de vină, că trebuia să prevadă intenţia, iar ăia de la circulaţie „e” nişte proşti, ce se bagă ei. Evident că orice argumente le-ai fi pus pe masă, nu se putea. Aşa prietenul meu s-a ales şi cu amendă, că nu fu atent, şi cu bani aruncaţi aiurea. În Piteşti încă se poate. Deci încălcaţi legea că n-aveţi ce păţi. Vă promit eu.

Asfaltare, covoare roşii şi mese întinse

De dimineaţă asfaltăm, ca să fie moale, să putem întinde covoarele roşii din Bascov până în Piteşti, că doar ei ajung pe Vâlcea şi nu se face să nu punem covorul de mătase decât din Bascov.

Păi de frică fac toate astea. Aranjamente, chestii, trestii. Mese întinse. Tacâmuri de argint, farfurii de cristal şi, normal, curăţarea Argeşului – râului. Mi-am dus hainele de gală la curăţătorie şi mi-am dat tiara la spălare manuală. Le-am spus piteştenilor să conducă frumos – vezi să nu – să nu înjure şi să nu scuipe pe stradă. Am vorbit la Mall să aducă cafeaua din Brazilia şi la Zahana să ţină deschis până dimineaţă.

A, de ce? Păi vine Crina, fraţii mei. În sfârşit, mai vine şi ea că eu m-am tot dus. Mâine la ora asta vom bea şi vom mânca, apoi, probabil, vom dormi sau vom fi atât de ameţite încât vom vorbi prostii. Vedem. Oricum nu vă spun tot ce facem 😀

Crinaaaaaaaaaaaaaaa, te aşteptăm!

 

P.S

Urmăriţi şi Dinastiile, am noutăţi!

 

P.P.S

Urmăriţi şi Club de Carte, cred că am şi acolo noutăţi 😀

Se poate şi în trei zile

Am avut la dispoziţie trei zile să mă obişnuiesc cu Honda înainte de-a preda Fiatul cui aparţinea de drept. Trei zile: vineri, sâmbătă, duminică. Aşa că am mers ca disperata. Ce să vă sunt, sunt happy. Maşina e frumoasă şi în plus are o mie de comenzi vocale. E distractivă, atunci când nu pricepe ceva zice: „Pardon?”. Da, da, telefon pe bluetooth şi, de asemenea, comenzi vocale pentru telefon. Eu îi zic: „Ring cutare” şi ea ring. Se aude în boxe, noroc că nu prea plimb eu pe nimeni cu mine 😛
Desigur, mai are o groază de tâmpenii pe care nu le-am descoperit. La atâtea butoane mai am nevoie de timp să mă prind ce şi cum. Dar e mişto că îi zici să dea drumul la radio sau la cd, aer condiţionat, etc, fără să mai întinzi tu mâinile. Desigur, cine mă vede vorbind cu maşina poate spune la fel de bine că sunt nebună, dar şi ea vorbeşte cu mine 😀 Îmi mai place pielea. E super confortabilă, iar încălzirea în scaune e aproape Dumnezeiască. Faptul că are asistenţă la urcare, pentru mine e o binecuvântare. Urcă singură pe orice deal, nici nu trebuie să o accelerez, desigur, dacă nu mă grăbesc şi de obicei o fac.
Fugeee, da, fuge. La o sută patruzeci de cai şi motor de doi virgulă doi, fuge, credeţi-mă. A fost greu să mă învăţ să o stăpânesc, că se poate şi stăpânii. Să nu credeţi că e după ea. Trapa îmi place. E tocmai bună pentru scotearea fumului de ţigară. În rest, o tin închisă. Şi cu chestia aia de material trasă. Mă obsedează faptul că se uită cerul drept în capul meu 😛 O singură problemă am încă cu ea. Maşina mea are şase trepte, şi încă nu nimeresc din prima marşarierul. Ceea ce mă scoate din sărite. Adică fac eu exerciţii în parcare, dar în trafic tot într-a şasea intră. Căpoasă. N-ai văzut aşa ceva. Mă cert cu ea. Normal. Îi zic: eşti proastă. Şi ea: pardon. Normal, nu ştie decât germană, engleză, italiană, chineză, japoneză şi franceză. Aşa că dacă îi zic în română nu pricepe. Ştiu, ar trebui să înveţe, doar şi-a căpătat cetăţenia română 😀
O altă problemă e cu înscrierea. Mă tot gândesc ce număr să-i aleg. Aşa că am nevoie de un sfat: AG-20-OSM, AG-81-OSM sau AG -20(81)- TLW(Top Level Women) 😀
Să vă văd 😆