Suflet de artist

Dap, am examen. Adică mă trezesc excesiv de dimineaţă şi mă voi duce să-mi recuperez colegul din faţa blocului. În condiţiile în care blocurile noastre împart aceeaşi parcare. Dar ce îţi e şi cu lenea asta. Desigur, am să dezvolt subiectul cu altă ocazie.
M-am gândit ca în lipsa mea să vă las în compania unui artist. Sau, mai bine spus, a unei artiste. E tânără şi talentată, pe lângă picturi scrie şi poezii. Are o anume sensibilitate la frumos, ca orice artist. Mi-au placut tablourile ei, chiar dacă le-am văzut doar la nivel de fotografie. De aceea am să vă arăt şi vouă. O să vă încânt cu preferatele mele.
Unde ar ajunge ţara asta dacă şi-ar promova artiştii? Departe, vă spun eu. Ar fi mai frumoasă, ar vedea şi ar gândi mai frumos.
Normal, Victoriţa Duţu, m-a mituit 😀

Victoriţa Duţu

 
Puterea
De a găsi,
De a găsi lucrurile din afară,
De a le descoperi esenţa,
Esenţa din lăuntru,
Dar mereu sunt,
Sunt numai la poarta
Care e deschisă,
Pentru ca au deschis-o vanturile.
Dar vor veni altele
Şi o vor închide la loc,
Iar zgomotul
Va fi groaznic,
Ca o bubuitură
Din adâncuri,
Pentru că eu
Nu am fost capabilă
S-o închid la timp,
Iar acum,
Acum ma tângui,
Ca poarta e înţepenită în formele ei de
Începuturi.
 
Să promovăm un artist, măcar unul pe lună. Măcar unul pe an. Poate aşa vom fi mai frumoşi înlăuntrul nostru.
 
Aceasta este Victoriţa Duţu, restul judecaţi singuri. 😀
 P. S Trimite si la poezie tanara, Victorita 🙂