Fiinţa manipulatoare

580214female-centaur1

 

Toţi manipulăm într-o mai mică sau mai mare măsură. Este în firea omului. Unii ar zice că treaba asta a început de la Cicero, dar eu cred că a început de la Adam şi Eva. De fapt, de la Eva. Aici voiam să ajung, la femeie.

Femeia este cea mai manipulatoare fiinţă de pe pământ. Hai doamnelor, nu roşiţi şi încercaţi să vă scuzaţi, este un adevăr prea vechi pentru a fi negat acum. Desigur, nu vorbim aici de toate femeile de pe pământ. Mai sunt şi femei care se complac în alte treburi, dar despre ele nu vreau să vorbesc acum, poate nici altă dată. Şi nu pentru că aş avea ceva cu ele, doar că nu fac parte din nervozitatea mea sporită şi nici nu cred că vor face vreodată.

Să începem cu nunta. Încă dinainte de nuntă, femeia vede în bărbatul respectiv un bun personal (iar nu generalizăm, dar în 80% din cazuri e cum vă spun, că de aia sunt femeie). După căsătorie devine şi mai rău. Din păcate, doar puţine femei ştiu să manipuleze în aşa fel încât să-l lase pe bărbat să se creadă buricul pământului, dar, de fapt, ea e cea care trage sforile. Femeile care ştiu să tragă sforile în aşa fel încât a nu răni orgoliul celuilalt, fac parte din categoria „DA”. Dar ce ne facem cu cele care pe lângă manipulare şi calcă în picioare, ajungând să facă din bărbatul de lângă ele o cârpă. În primul rând, femeile alea nu au respect pentru ele, cum dracu’ să stai cu o cârpă lângă tine. Genul: „da, iubito”, „sigur, iubito”, „facem cum zici tu, iubito”. O, Doamne! Ce dracu bărbat mai e ăla? Ăla care gândeşte cu creierul ei, funcţional sau nu?

V-am spus doar, am stat cinci ani într-o mare de bărbaţi, că aşa a fost să fie. 20% erau însuraţi, 60% aveau prietene, iar ceilalţi erau fericiţi 😀 Da, bărbaţii sunt bârfitori, cataloghează repede pe oricine, sunt meschini şi în toate felurile, dar sunt mult mai sensibili decât femeile. Iar femeia potrivită face din ei, ce nici un alt om nu ar reuşi să facă.

Chiar şi acum am prieteni care stau cu mine la o cafea, şi în momentul în care îi sună nevasta, jură că eu nu sunt acolo. În primul rând că bărbatul ăla se obişnuieşte să-şi mintă consoarta. Chiar dacă e vorba de o chestie minoră sau nu, aia nu mai e relaţie. Cel mai actual exemplu este de la o nuntă. Mireasa i-a spus alesului că dacă mai fumează îl lasă, cu crize de isterie, plânsete şi urlete. Ăla, bietul, în timpul nunţii lui, se pitea pe unde putea să fumeze. Aşadar, nici ţigara n-a înlăturat-o şi a şi ajuns să o mintă din prima zi de căsătorie. Nu, nu se face aşa. Zău doamnelor. Puteţi să îi explicaţi ce aţi vrea voi, pentru binele comun, pentru a fi ambii fericiţi. Dar e şi dreptul lui să accepte sau nu. Oricum, manipularea blândă e mult mai rentabilă. În plus bărbatul respectiva nu îşi pierde încrederea în el, nu stă tot timpul cu teama nevestei şi nu încearcă să scornească tot timpul o minciună.

Bărbatul trebuie să aibă impresia că e liber să facă ce doreşte, că doar aşa se trezeşte şi în el conştiinţa. Dar dacă voi îl forţaţi să o aibă, nu o să aveţi decât o cârpă de spălat pe jos. Şi atunci vă veţi plictisi şi veţi fugi la altul.

Vorbeam aseară cu un domn drag mie, despre faptul că el nu ştie să spună „Nu”. Aici nu e vorba de soţia lui care e o doamnă, ci în general. Şi i-am spus că aşa era şi X, nu refuza pe nimeni. Eu l-am învăţat că oamenii sunt răi şi că tu nu îi refuzi, dar ei o vor face atunci când îţi va crăpa buza. Iar acum am ajuns să îmi spună „Nu” şi mie 😀 Bine, recunosc, nici nu m-am chinuit să-i explic că eu nu sunt duşmanul. Îl prefer aşa, decât să zică toată ziua: „da, sigur, cum vrei tu”. Dar asta depinde de la femeie la femeie. Mie îmi plac bărbaţii care pot gândi cu al lor cap. Dar, din păcate, în jurul meu văd tot mai multe femei care vor să-şi dovedească că sunt mai deştepte şi mai descurcăreţe decât bărbaţii lor. Eu nu neg asta, dar el sigur e ca un câine rănit în ambalajul lui. Şi ce se va întâmpla când îl vor apuca dracii? Ei? Să nu ziceţi că nu v-am prevenit, că nu va crede nimeni că ochiul ăla vânăt e de la frigider 😉

Dar, desigur, asta ţine şi de educaţie. Iar mie o femeie care ţipă, urlă şi îşi ţine soţul sub papuc, nu îmi pare o femeie educată. Viceversa e valabilă fără doar şi poate. Iar mie nu îmi plac oamenii needucaţi. Şi cu asta am pus punct.

Dacă vă întrebaţi ce m-a apuca, ei bine, cred că s-au adunat. Din păcate cunosc multe cazuri de prostie feminină. Şi atunci cum să te mai uiţi la femeie ca o icoană, când ea nu se gândeşte decât cum să subjuge şi să ţină sub papuc?

Reclame