De suflet

Următoarele două cărţi, sunt, aproape, peste tot unde mă duc eu. Adică la nivel de casă. Unde scriu, unde citesc, unde-mi notez. Nu pot trăi fără ele.

 

Kant şi a lui „Critica facultăţilor de judecare”

a12

 

 

 

 

 

Sturat Kelly cu a lui „Cartea cărţilor pierdute”

a2

 

 

 

 

 

 

Se ştie că sunt obsedată de semnele de carte, sunt mai multe, dar unele erau prin cărţi.

a3

 

 

 

 

 

Acestea sunt cărţile fără de care nu pot sta în casă. Mă rog, puteţi s-o scoateţi pe „Anna Karenina” din context, fără ea pot trăi şi încă bine.

a4

 

 

 

 

 

 

Raftul cu Dostoievski e mai plin, dar unele din ele zăceau la capul meu. Acum şi-au reluat locul, după ce am notat ce era de notat.

a5

 

 

 

 

 

 

Şi cele două Biblii ale tinereţii mele. „Le Cid Polyeucte” fiind atât de mic, m-a însoţit mai mult.

a6

 

 

 

 

 

 

Şi de vă interesează, iată şi o lansare. Eu încă mai aştept cartea cu autograf. De dus n-am cum s-o fac. Că până nici eu nu-l pot vedea pe Bogdan de trei ori pe săptămână. Sunt om, ce vreţi? Şi aşa noi ne vedem cam mult 😀

invitatie-evanghelia

Reclame

Ok, zic repede şi fug :D

Încă o mai sărbătoresc pe Crina, aşa că sunt matoală 😀 Şi beau până mâine seară că aşa vreau eu şi pentru că o ador pe Crina şi… ok, că iar mă întreabă ce vreau de sunt aşa drăguţă 😀 Crinaaaa, să ne mai trăieşti o mie de ani!!!

 

Azi mă gândisem să mă duc şi să pozez un centru de oraş civilizat. Doamne, că frumos a mai făcut Pendiuc centrul oraşului. Dar cel mai mult îl admir că a scos toată ţigănia şi manelăria de acolo. Mda, i-a mutat într-un loc retras. Mă rog, acolo nu îi pasă nimănui. Dar centrul e superb. Superb luminat, linişte, parcă ai fi în altă ţară. Ador centrul oraşului Piteşti. În sfârşit, se vede şi la noi o fărâmă de civilizaţie. Da, o să fac şi poze, dar azi nu am avut timp. A nins, aşa că am fost nevoită să mut nişte maşini de colo-colo. Fiatul a îngheţat şi a mers ca un rahat. Nu am putut ajunge cu el în viteza a treia pentru că derapa prea rău. Asta contează mai puţin, pentru că aş fi avut timp să fac şi poze, dar pământul a îngheţat prea rău, iar pe mine m-au luat durerile de ochi, cap şi măsele. Aşa că m-am refugiat în casă. Probabil că o să citesc. Da, am două cărţi de disecat: „Istoria secretă a lumii” a lui Black şi „Cartea cărţilor pierdute” a lui Kelly. Cum capul nu dă vreun semn că s-ar linişti, nu văd altă posibilitate decât asta. Cred că luni voi veni în forţă. Până atunci beau un vin fiert în cinstea Crinei şi citesc. Iertaţi-mă şi pe mine puţin, dar nu prea am chef nici de net. Am avut o zi prea agitată, aşa că aş sta pur şi simplu. Oh, da, aseară am scris 😀 Asta o spun aşa, pentru cei care sperau că nu o voi mai face 😛

Da, da, ne vedem luni 😉