Văd că n-am cum să opresc fenomenul în masă oricât m-aş strădui. Vania a început deja să sărbătorească, de zici că e ziua lui. Crina mă sună şi mă întreabă dacă îmi poate ura, apoi apare şi Mami Nineta cu o poezie fabuloasă. Ce să mai zic de Nicu şi de Tata Borgo pe care i-a apucat de acum o săptămână. Doamneeee, parcă a luat-o lumea razna. Măcar pot să vă mulţumesc anticipat? Să nu mai fiu nevoită în ziua respectivă să intru pe bloguri? Pot, sigur că pot.
Sau îmi uraţi până miercuri şi în ziua împricinată vă opriţi. Vreau şi eu să scriu de cărţi, de lume, nu de ziua mea. Îmi daţi voie? Mulţumesc!
Mă gândesc că şi voi aveţi lucruri mai interesante de scris. Sau îi puteţi aduce un omagiu lui Balzac şi lui Copos, că au fost născuţi tot în ziua fatidică. Adică soluţii aveţi. Pot să vin şi cu alte idei dacă doriţi 😀 Mai am câteva 😛
Oana Stoica Mujea 