Lucruri importante, nu glume

Sigur că n-am făcut schimbare de sex. Sunt sigură că pentru unii asta înseamnă important. Eu vreau să vă vorbesc despre cărţi. Ştiţi voi, chestii cu foi, coperte, litere? Adică cred că unii se mai prind, nu?

Eu zic aşa: aveţi copii, poate nu toţi, dar unii aveţi, alţii aveţi nepoţi, cum e, de exemplu, M3, care tot vrea cărţi cu autograf şi vrea două cu una. Păi staţi aşa că vă împac imediat.

La Sala Dalles în Bucureşti, adică la capitală, băi, nu căpială, cu toate că pot fi confundate, găsiţi cadourile ideale pentru cei mici şi cei foarte mici.

Adică Sofisticat şi Caii Verzi, care sunt tot Sofisticat, dar asta e o poveste pe care o lăsăm pe altă dată. Aşa, ziceam de cărţi. Desigur, ce mai sunt cărţile în ziua de azi? Chestii pentru intelectuali, păi nu? Că restul preferă TV-ul. Bine, şi TV-ul e pentru intelectuali – ce glume pot face azi. E clar, o fi datorită faptului că mâine am zi grea.

Revenim la cărţi. Acele cărţi, cele pe care le găsiţi la Sala Dalles până pe 22 decembrie. – Atenţie, lăsaţi rahaturile cum ar fi moşi crăciuni şi alte alea – Acolo, la Sala Dalles, cu rândul, le veţi găsi pe Candice Luana Dragota şi „Povestiri din Grădina cu Pisici”, Ivona Boitan şi „Crăciunul Mincinoşilor” dar şi pe cel care a ilustrat Crăciunul, da, e vorba de Ştefan fiul Ivonei care e mai mult decât talentat. Aşa că, oameni buni, puneţi mâna şi cumpăraţile cărţi copiilor. Sunt frumos ilustrate şi educative. Chiar foarte educative. Sunt cărţi mai speciale, nu ca alea venite de afară pline de pompoane. Sunt cărţi personale, care merită cu adevărat cumpărate. Hai să vă văd.

Pentru comenzi ştiţi deja: ivonaboitan@yahoo.co.uk sau oanastoicamujea@yahoo.com Suntem la dispoziţia clientului, ăluia cu creier 😉

                     

Reclame

Dacă tot se apropie Crăciunul…

… vă propunem o cărticică pentru cei mici. O poveste care te duce în lumea Moşului. O lume frumos colorată, dar şi puţin haotică. Acum să vedem dacă copiii îl vor asculta pe Moş.

Dacă cei mici nu-l ascultă pe Moş, anul ăsta nu va mai veni la ei. Şi nici la anul, nici anul următor şi tot aşa. Aşa că cei mici trebuie să înveţe să facă echipă. Să colaboreze şi să-l împace pe Moş Crăciun…

 

 

 

Dacă vreţi să aflaţi mai multe citiţi la Ivona, pentru că e cărticica scrisă de ea. Pentru comenzi apelaţi cu încredere la: ivonaboitan@yahoo.co.uk sau oanastoicamujea@yahoo.com.

 

Îi rog pe toţi prietenii mei din bloggosferă să spună mai departe că a venit Crăciunul Mincinoşilor la tine în oraş. Nu trebuie decât să daţi un mail cu numele, prenumele şi adresa pentru a intra în posesia cărţii. Preţul unui exemplar este de 20 lei. Un cadou încântător pentru cei mici cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Lasă-ţi copilul să intre în minunata lume a poveştilor. Numai aşa va creşte frumos.

Deci vine Crăciunul

   Mă bucur, cum nu? Mai ales pentru ziua de 26 😀 De ce? Nu vă spun, normal că nu. Dar înainte de-a vorbi de Crăciun vă spun cu subiect şi predicat că treaba cu satanismul a fost doar o glumă pusă la cale de mine şi Geocer, iar de faţă erau şi Ioana (care tot timpul îl stresează pe George spre fericirea mea 😛 ), Cangurul ( care ne încurajează în a face prostii, pentru că el e un tip serios în viaţa de zi cu zi, adică mult mai serios ca noi) şi Dan Badea (omul care critică cu atâta plăcere că mă face şi pe mine să devin scelerată 😆 ) – Xreder e inclus în preţ 😉 . Din păcate de la întâlnire au lipsit: Raluca, pentru că s-a dus la Avatar (adevărul e că şi eu m-aş fi dus la premieră, dar Xreder a insistat să mergem la întâlnire); Ema, un copil mare cu puiuţ mic şi frumos 😀 ; Mişu, desigur, şi omul care ne dă ţeapă de mult timp: ADIIII ENACHE. Dacă observaţi avem în grup un Badea şi un Enache. O fi bine, o fi rău? Sper că n-am uitat pe nimeni pentru că mi se întâmplă tot timpul 😉

   Şi acum, aşa cum vă spuneam, vine Crăciunul. După ce mi-am rupt coloana am reuşit să fac şi bradul. Recunosc, Xreder a fost mai activ ca mine, dar eu am şi gătit şi se compensează. Încă mă doare spatele.

   Zăpăcitul de Mircea Badea m-a făcut să pierd Grande Fratello, pentru că na, normal, m-am uitat la filmuleţul cu penele. Doamne cât de tare a fost! Adevărul e că mă aşteptam, doar a zis că o face din sfidare 😉 Dar nu mă aşteptam să fie atât de mişto. Cel puţin m-am râs, dar m-am cam supărat că n-am văzut show-ul de la început.

   Bine, şi mai spuneam că cel mai mult mă bucur pentru ziua de 26. Sinceră să fiu nu ştiu ce să pun la cale, aşa că o aştept zilele astea pe Cella cu ceva idei 😀 M-aş bucura şi mai mult să fiu în Satu Mare sau Satu Mare în Piteşti 😉

   Dar nu vă spun nimic, ce naiba!

   Că tot vine Crăciunul Bogdan Hrib a decis că trebuie să-mi facă o surpriză, aşa că azi m-a trezit în creierii nopţii (la dracu’) şi m-a scos la o cafea. Sigur că darul meu a fost în cărţi. Eu îl înţeleg că se ocupă cu asta, dar putea să-mi ia altceva, cărţile oricum mi le iau singură. Adică gratuit din editura domniei sale. Sau e editura mea?! Mă mai gândesc 😀

   Şi pentru că tot mă doare spatele de înnebunesc, până mâine când am o programare cu dureri de cap la propriu, încerc să-mi revin 😀

   Încă nu vă urez Crăciun fericit, cu toate că sunt tentată să o fac şi să-mi iau o pauză de net. Dar totuşi nu sunt chiar atât de tentată 😉

   Şi totuşi, e sărbătoare până după anul nou (cea mai cretină chestie din toate, dar vorbim altă dată despre asta), aşa că: Sărbători aşa cum vi le doriţi!

Eu urez din capul meu/ Asa gol cum o fi el :)

2116906167_b5c35b9999

Astăzi n-am urat deloc,

Dar acum am să v-o întorc.

Vă urez cu bucurie,

Să-aveţi Sărbători curate!

În sulfete bucurie,

Şi în case veselie.

Să vă dea Domnul de toate,

Mai puţin din cele late.

Să vă dea cutia întreaga,

Dar speranţa să stea brează.

Sănătate, fericire şi prea multă bogăţie!

Să aveţi criză uşoară,

Şi să nu fie ocară.

Crăciun plin de lumină!

Cum se face un brad:

Pasul 1:

Începem cu o pauză, la câtă muncă o să fie….

12

Pasul 2:

Alegem globurile.

2

Pasul 3:

Încercăm instalaţiile.

 

3

Pasul 4:

Facem o vrajă şi gata, a ieşit şi pomul.

 

4

Pasul 5:

Cercetăm, poate că vraja n-a ieşit bine.

5

Pasul 6:

Să zicem, oricum am obosit.

6

Pasul 7:

Înapoi la somn, că bradul mai aşteaptă.

ultima1

Mai sunt şi zile bune

Zi plină, dar frumoasă. Ba nu, minunată. Am început bine ziua, chiar dacă cam somnoroasă, dar mi-am revenit repede. Ei da, azi am băut o cafea cu Bebe. Normal, nu putea să vină decât cu un braţ de cărţi şi cu un buchet minunat de trandafiri. E un om minunat, care ştie multe despre cărţi. Despre multe cărţi. O, Doamne, despre mai multe decât ştiu eu. Am aflat că are două motăniţe 😀 Aşadar, a intrat în clubul pisiciţilor 😀 Am petrecut câteva ore mai mult decât relaxante. Bine, compania a fost plăcută şi deosebită, aşa că era normal ca timpul să treacă frumos. Chiar şi trezitul după o noapte de nesomn mi-a făcut bine – Mulţumesc, Crina! 😛 – Ce?, credeţi că ziua s-a terminat aşa? Nu, nu s-a terminat aşa. Normal.

Mergem mai departe. După întâlnirea cu Bebe, mi-am luat nepoata şi l-am adunat pe Xreder… uite aşa am pornit spre Mall. Doar nu era să se aprindă luminile de Crăciun fără noi? Păi nu? Păi da.

Faptul că oamenii ăia de la Mall au adus trei personalităţi politice, total antipatice mie, m-a făcut să mă car acasă, cu nepoată cu tot. Personalităţile? Florinnnnnnn Călinescu, bleah. Gingăraş, bleah, Bratu, hai, fie, am făcut chimie cu el în facultate şi mi-a dat zece – adică la electronică – aşa că treacă, meargă, dar tot bleah 😛 A, desigur, toate vedetele piteştene îşi dădeau aere pe acolo. Cum mie mi se apleacă de la aere, am preferat să merg la cumnata mea şi să mănânc bine. Desigur, încercând să uit cu desăvârşire ce şi cum.

 

img_1

img_2

img_3

img_4

img_5

img_6

img_7

img_8

Acum, la final, dar nu în cele din urmă, nu de alta, dar povestea asta o voi relua. Sâmbăta viitoare bloggeri piteşteni se întâlnesc. Momentan vă las să aflaţi mai multe de la Dumis, dar o să vă spun şi eu mai multe zilele astea. Da, mă duc, nu de alta, dar Dumis a crezut că sunt bună de moderat o discuţie, acum să mă las rugată? Nu mă las că eu nu îs vedetă 😉 Zilele următoare veţi afla detaliile. Ok, weekend plăcut şi, desigur, EU MERG LA VOT, VOI?

Nu a venit Craciunul

N-a venit Crăciunul şi nici n-am chef să vină, dar deh, uneori mă distrează. Sau poate am chef, dar încă nu îmi dau seama. Sunt foarte obosită zilele astea, cad ca o legumă în pat. Zi, noapte, nu prea contează. Am multe de făcut în cursul zilei. Să nu vă spun cât mă oboseşte traficul din Piteşti. Se vede că mai bine de jumătate de oraş a luat carnetul pe pile. Aşa că atenţia mea trebuie să fie de vreo zece ori mai mare. Uneori scap (uit) de oboseală prostindu-mă.

Să vă explic fenomenul. Urăsc fructele de mare. În afara puişorilor de baltă, nu mănânc nimic altceva. Dap, le-am încercat, nu mi-au plăcut, am renunţat. Nu suport nici mirosul acela de peşte, dar în fine, îl accept. Aşa că Xreder îşi găteşte singur aceste „specialităţi”. Aseară am zis să-mi calc pe inimă, pentru că se apropie Crăciunul, pentru că sâmbătă se aprinde pomul de la Mall şi pentru că, zic eu, m-a prins puţin 😀 Aşa că i-am făcut fructe de mare. Sigur, am zis că îmi dau şi maţele afară, dar am reuşit. Sunt o soţie desăvârşită 😆 – S-o credeţi voi –

Aşa că vă las cu fructele de mare. Poate vouă vă plac. Savuraţi-le!

 

img_7922

Şi ca să nu îmi mai aud vorbe. Tipa din postul de mai jos nu sunt eu, da? Eu sunt tot timpul îmbrăcată, şi operată la sân, doar nu credeaţi că vă arăt operaţia. Nu? Terminaţi cu prostiile. A fost amuzant un timp, dar gata. Asta îs eu. Şi arăt mai bine 😛

img_7919

P.S: Războiul Reginelor se poate comanda. Clik!