Ţara cetăţeanului turmentat…

…………

Multumesc, Lucia! :lol:

 

Tre’ să vedeţi asta

………

Şi nu mă refer neapărat la ăla al lui Caragiale, pentru că eu până şi de Moş Nicolae am uitat. La naiba! Nu mă mai ţine memoria nici până acolo. Aşa că dacă eu am uitat de el, el clar n-a uitat de mine. E drept, mi-am revenit după ora 22, ceea ce e destul de trist. Şi dacă tot suntem în ţara lui „Eu cu cine votez?”, eu sunt în lumea lui „Eu ce carte să aleg?”.

Am citit cartea asta şi asta, între ele având Adam şi Eva. Desigur, ştiu ce termin, dar după de ce mă ocup?

Adică:

Am două cărţi marca George Arion (da, şi eu mă întreb de ce n-au apărut pe site). Mai am alte cărţi cum ar fi: Sfidarea (dar nu, asta nu, pentru că apoi o să aştept prea mult continuarea, deci o lăsăm mai la coadă); ar mai fi Faust, de fapt, la drept vorbind era la rând, dar cum se face că îi vine rândul şi tot la rând rămâne. Nu ştiu, complicat. 2012, da, şi asta e la rând după Faust, dar oare o să-i vină rândul? Şi nu, nu mă duc la film. Mai întâi cartea, filmul nu mă pasionează, oricum cică e o apocalipsă cam ne, pentru că tot scapă unii. Păi ori e, ori nu e, a?Ar mai fi vreo două SF-uri, dar n-am chef de ele acum, asta îmi e clar. Ar mai fi şi vreo două poliţiste de care iar n-am chef acum. Ar mai fi vreo trei marca fantasy, dar nici astea nu mă atrag. Chiar dacă au coperte mişto. Poate o carte de colorat? 😀

Şi că tot mi-am adus aminte… Mişu aseară zicea că el doar cu chestiile care te pun pe gânduri, filozofie, din astea. Dându-mi singură permisiunea îi recomand Geneza. Da, e un SF care te pune pe gânduri, o să vezi, eu zic să încerci.

Şi da, aseară am avut întâlnire. Raluca şi Canguru’ au lipsit. Ambii având motive bine întemeiate, cel puţin aşa cred. Ba chiar şi Adi s-a plictisit de noi. Noroc că a venit Ioana, Ema, George şi Mişu cu soţia. Aşa am părut a fi mai mulţi 😀 Sigur că am uitat ce avem de citit, dar sunt la fel de sigură că cineva îmi va aminti.

Important e că Ema s-a îndrăgostit de Regine şi Elfe (recenzie), dând la spate Indiciile. Vedeţi? Ce vă tot spun eu? Oamenii sunt nebuni 😛 Unii cu aia, alţii cu cealaltă.

Ca să merg pe firul incoerenţei: Crina nu mai scrie. Asta este. Vania mă omoară cu nişte cearcăne şi mâine avem vot, în condiţiile în care eu n-am chef.

Andrei Crivăţ m-a rugat ceva, dar încă nu m-am putut gândi. Proiectul meu cu Enya e destul de greoi, pentru că ar trebui să muncesc puţin şi nu sunt capabilă. Ar trebui să scriu şi la thriller-ul ăla, dar nici de asta nu sunt capabilă. Mă rog, nu că s-ar supăra cineva, ştiu câţiva care chiar se vor bucura. Ar trebui să mă interesez şi de o anume destinaţie, dar şi de asta îmi e lene. În plus ar trebui să mă ocup de un proiect pe care-l coordonez, dar îmi e greu să-i anunţ pe cei pe care-i vreau în proiect. Vă închipuiţi că îmi e lene să dau chiar şi un mail?

Şi ca totul să fie aşa cum trebuie: nu dorm, nu mănânc, nu beau. Când o să vedeţi o umbră pe stradă să ştiţi despre cine e vorba 😀

Iar acum Moşul vrea să-mi ia cadourile înapoi 😆  

Reclame

Despre artişti numai de bine…

desen-coraline-ilustratie-31

 

 

P.S: Şi Sibilla, în felul ei, e o artistă. O artistă ce se îngrijeşte de copii. Doar pe ei îi înţelege şi îi iubeşte şi pentru ei luptă în fiecare zi. Vă rog citiţi aici şi poate o ajutăm cumva să iasă din această pasă proastă. Sunt oameni care chiar au nevoie disperată de noi. Să nu-i lăsăm baltă, mai ales că Sibilla a fost prietena tuturor la un moment dat.  

Am răcit, dar mă tratez

Ca să nu zic că am înnebunit şi mă tratez că asta se ştie deja 😀 Am dormit multtt şi am mâncat puţinnn, ceea ce e bine după atâta fast turcesc în stomacul meu. Cel puţin aşa cred.

Că tot sunt puţin mai coerentă am decis să răspund unei lepşe şi să vă fac cunoştinţă cu o mică desenatoare. Nu îmi permit să iau nici o operă şi să o postez pe blog, dar vă îndem pe voi să vă uitaţi. Desenele Enyei sunt cu adevărat fabuloase şi mai vreau şi altele. Multe, multe, multe. Mă gândesc chiar să îi cer o colaborare, după ce o să vedeţi o să mă înţelegeţi de ce şi pentru ce. Dar cum mai e până în toamna viitoare când vreau eu să apară cartea surpriză, mai aşteptăm. Cel puţin mă bucur că am găsit un candidat pentru ceea ce am eu în cap de ceva timp, bine, de ceva ani. Priviţi şi vă minunaţi!

 

Apoi, că tot am fost un om rău. Ba bolnav, ba plecat, ba plec iar şi l-am cam lăsat pe Chinezu’ cu ochii în soare, am decis să răspund la leapşa aia de mi-a dat-o în timp ce eu încercam să adun raze mai reci pentru trupul mult prea înferbântat de atâta căldură.

Şi mă întreba Chinezu’ cam unde mi-aş dori eu să ajung şi n-am ajuns.

Eh, ce întrebare…

060208043354_Hawaii-1

great-beach-hawaii-picture[1]

Traumstrand

 

Da, Hawaii-Maui e singura mea dorinţă arzătoare. Şi voi ajunge chiar de-ar fi ultimul lucru pe care-l fac în această viaţă.