Se spune că dacă nu ești la Gaudeamus nu exiști. Iată că exist cu toate că e al doilea an în care nu calc pe acolo. Pe de o parte pentru că după atâția ani în care doar alții au beneficiat pentru că am mers acolo mi s-a luat, iar pe de cealaltă parte pentru că m-ar enerva teribil ipocriziile unora de se cred ba scriitori, ba editori, ba mari scule. Dar, la anul, am eu marea presimțire că voi fi. Pentru că Iolanda se va trezi din letargie după mult prea mult timp, pentru că oameni pentru care se merită mai există, pentru că, pentru că. Anul ăsta nu aș fi fost pregătită nici psihic, nici în alt fel. La anul va fi o altă poveste, una pe care am să o spun la timpul potrivit și nu mai e mult până atunci.
Se pregătesc surprise în lumea editorială. Se pregătesc cărți în fantastica lume a scriitorilor. Se pregătesc multe, atât de multe că oricum nu sunt suficiente. Unii dintre noi mai au și altele de făcut, unii dintre noi scriu chiar dacă nu sunt la Gaudeamus și nu se prezintă cu un tiraj de o mie, ci cu unul de douăzeci de mii. Așa că ce e mai important? Să fii într-un târg care ține o săptămână sau să vinzi niște cărți din două în două săptămâni? Eu asta vreau acum și îmi e suficient. Dar nu am să vă mint că un workshop bine organizat la un astfel de târg m-ar fi încântat. Dar de unde? Cui să-i vină ideea? Cine să aibă timp de ea când toți vor să se audă vorbind? Eh, lăsați, până la anul să fie cum o fi.
Prin bunăvoinţa Tritonicilor cei de la Sofiticat vor fi şi ei acolo. Cu o carte pe care o puteţi citi oricând: primăvara, vara, toaman, iarna, oricând simţiţi nevoia să fiţi mai aproape de prietenii voştri cu patru picioare sau lăbuţe 🙂
Cealaltă carte este pentru Crăciun, dar o puteţi, de asemenea, citit şi după Crăciun. Pentru că Moşul nu vine doar anul ăsta, mai vine şi la anul şi anul celălalt.
Pentru comenzi folosiţi cu încredere adresa mea de mail: oanastoicamujea@yahoo.com. Nu de alta, dar a Ivonei, pentru moment, dă eroare.
Şi nu uitaţi să daţi vestea mai departe, din blog în blog, din facebook în facebook şi ce mai aveţi voi pe acolo. Mă revanşez la rândul meu.
Aşa că le mulţumim Tritonicilor că sunt aproape de noi şi ne sprijină în această acţiune unică. Şi…. ce să mai, de mâine chiar Tritonic va intra în promovare. Aşa că nu uitaţi de Sofisticat şi cele două minunate cărticele.
Dar nu v-am mai povestit ce şi cum. V-am spus de cartea Luciei „Crima de la Jubileu”, mai mult pe facebook sau printre cuvinte, aici, pe blog. Alte cărţi nu cred că am mai menţionat, asta dacă nu pun la socoteală cele două coperte de la „Negru de fum” şi „Dincolo de oglindă”, care au ieşit şi pot fi comandate. Ambele în colecţia Lit de la Tritonic.
Eheee, să fiţi voi sănătoşi, am avut zile în care am citit şi două cărţi. De exemplu ieri. E drept că am început cu o carte pentru copii, al cărei titlu nu mi-l amintesc, dar ţin minte „PR-ul”: E înger sau altceva? E? Sună bine, nu? Da, o carte drăguţă pe care am simţit nevoia să o citesc, habar n-am de ce. Apoi am continuat cu „Negru de fum” pe care, aşa cum spuneam pe facebook, am şi terminat-o. Sigur că Anghel Arhitect mi-a făcut o impresie… Dar mai bine vă las pe voi s-o citiţi, garantez să nu o veţi mai lăsa din mână.
Am mai citit şi altele. SF-uri, fantasy-uri, poliţiste, teatru, nuvele, dar n-am mai avut chef să scriu despre ele. Le-am lăsat doar să se adune în capul meu şi le-am notat titlurile şi autorii în agendă, aşa cum fac de obicei, numerotându-le, ca să nu-mi dea cu virgulă mai târziu. Să ţin şi eu minte. Nu de alta, dar mă trezesc, uneori, că aş cumpăra o carte, dar nu mai ţin minte dacă am citit-o sau nu. Aşa că dau fuga la agendă. Dacă tot nu-mi amintesc nimic, dau fuga la carte şi spicuiesc. Atunci clar îmi revine memoria.
Nu-i bai, se ştie că am o memorie varză. Adică cine ştie, ştie. Ce trebuie îmi mintesc rar, ce nu trebuie îmi amintesc tot timpul. Aşa că spuneţi voi cum e bine?
PARTICIPANŢILOR LA CONCURSUL DE ROMANE POLIŢISTE
Sâmbătă la Gaudeamus se va anunţa câştigătorul. Vă anunţ că habar n-am cine e. Şi nu o zic aşa. Am făcut fiecare un clasament, iar George Arion a luat decizia, pe care, bineînţeles, o ţine secretă. Decernarea premiilor va avea loc sâmbătă la ora 18:00 la Gaudeamus. Sigur că după voi scrie şi pe blog. Acum chiar nu ştiu. Şi să mă torturaţi şi n-am ce să vă spun, pentru că nu ni s-a comunicat. Tocmai în ideea de-a nu ne veni să strigăm prin târg sau să-l anunţăm discret pe cel ce a câştigat.
CAREUL DE DAME
Ei bine, după cum ştiţi, unii dintre voi, Tritonic a format Careul De Dame. Dame ale romanului poliţist românesc. Mă trec prima să scap de mine. Ivona Boitan, Lucia Verona şi Monica Ramirez sunt protagonistele acestui careu. De mine am zis deja. Acest careu va fi prezent joi, ora 20:00 la restaurantul RIVIERA la acţiunea numită „Din inimă pentru copii”. Proiect care a început cu Isabelle şi s-a dezvoltat cu ajutorul Simonei Ionescu şi ziarului Click. Un proiect care are în vedere ajutorarea copiilor grav bonlavi. Noi, careul, vom fi acolo. Cu arme şi muniţie, pentru a susţine cauza, dar şi pentru a aduce o modestă contribuţie pentru aceşti copii. Ar fi păcat să nu veniţi. Mai ales că o vedetă – încă nu ştiu cine – vă va servi şi vă va încânta.
GAUDEAMUS
După cum se ştie, joi la ora 16:00 începe Târgul De Carte Gaudeamus. De ce la ora 16:00? N-am de unde să ştiu. Vom avea lansări, cugetări şi glăsuiri. Premii de dat şi de luat – probabil. Surprize şi reduceri. Autori şi cititori. Cu detalii despre lansări o să vin zilele următoare. Nu de alta, dar momentan e suficient să ţineţi minte când se deschide. Restul vi le spun mai aproape, ca să nu le uitaţi. Ar fi păcat, zău.
Sigur că am deja în cap o mulţime de lucruri… ăăă… de cărţi de cumpărat, furat şi împrumutat, adică 😉
Şi cum totul e bine când mai citeşti o carte, exact asta am de gând să fac acum – ca Anghel Arhitect când avea chef să fie doar cu minte lui 😉 . By! Ne auzim când ne auzim, că altfel nu ne-am mai auzi.
Mai întâi să nu uităm de ce ne-am adunat. Desigur, pentru ca joi, 21 octombrie, ora 15:00, la Biblioteca Judeţeană Argeş are loc evenimentul numit Careul de Dame. Ce să facem dacă suntem patru.? Va fi prezent şi Bogdan Hrib, cu toate cărţile alea de le-a scris, poliţiste toate. Deci aveţi de unde lua autografe şi aveţi şi motive să veniţi.
Lucia are şi ea o surpriză, dar şi eu, una chiar şocantă 😉 Unii or să facă infarct, în timp ce alţii vor rămâne stană de piatră. – Ce mult funny va fi –
Afişul îl aveţi mai jos. Consultaţi-l cu mare atenţie şi nu uitaţi să veniţi, pentru că, până joi, în afară de comunicate de presă, nu mă veţi mai vedea pe aici.
Îmi cer scuze că n-am chef să răspund comentariilor, dar după cum am spus am chef să tac o viaţă întreagă.
Partea a doua o constituie minunatul congres PSD şi ce au înţeles unii. Cică din dragoste… mă rog, dacă unii nu sunt capabili să vadă mai departe, cine dracului suntem noi să ne dăm cu stângu’ în dreptu’? Eu aş zice că din politeţe. Aşa cum a zis şi Chinezu aici, e totuşi ceva să ai o lojă a bloggerilor într-un congres. Dacă ne invita PDL-ul mergeam şi acolo, dar nu e vina mea că nu i-a dus mintea. Sau oricare altă formaţiune politică. Aşa că mai uşor cu entuziasmul ăsta. Nu toţi suntem din dragoste şi PSD-işti, nu că ar fi treaba voastră.
Şi cu asta am spus tot ce aveam de spus pe săptămâna asta.
Azi e luni şi se fac planuri pentru o nouă viaţă. Va veni, probabil clipa, când veţi afla şi voi despre ce e vorba. Sau nu. Acum să ne concentrăm pe careu…
A, să nu uit. O să am şi eu o carte la Gaudeamus în colecţia LIT a celor de la Tritonic. Se numeşte „Dincolo de oglindă”. Eu, încă, nu pot promite că voi fi prezentă. Dar mă bazez pe Ivona să mă lanseze şi pe mine dacă n-oi fi şi n-oi fi.
Şi ca să nu îşi facă unii şi alţii „griji” spun şi public că mâine, probabil, mă voi întâlni cu Mana. Nu, nu vă spun public, locul, ora şi interesul, dar mă puteţi suna pentru a afla dacă chiar sunteţi curioşi. Dacă nu, nu. Cum doriţi.
Acum, hai, pa. Am de scris un comunicat, o proză scurtă şi un scenariu pentru o bandă desenată. Restul e treaba mea. Să ne revedem cu bine!
Apoi. Am fost la Craiova. Foarte, foarte mişto. Surpriza? Profesoara mea de la Facultatea de Jurnalism a fost moderatoare. Eheee, dar nu oricum, pentru că am făcut lansare în direct la radio, cu public, desigur. Tot aşa şi Stela înaintea mea. Fabulos, vă spun. Ca să nu mai zic de surpriza avută. Doamna Rusu Păsărin e fenomenală. Cred că a fost una din puţinele profesoare care m-a ţinut legată de scaunul ăla din sala de curs.
No, am vorbit cu Stela, ne-am fâţâit. Am cumpărat. Am lansat. Restul vi-l imaginaţi şi voi. Îmi pare rău că n-am poze şi de la lansarea Stelei, dar eu am ajuns târziu. Asta e. Duceţi-vă la ea pe blog, mâine sigur le găsiţi acolo.
Da, din păcate sau din fericire lucrurile s-au cam aglomerat şi am cam multe anunţuri de făcut. Diseară urmează altul, aşa că luaţi aminte la astea două că până mâine seară când oi mai posta, veţi avea la ce vă gândi. Ori ba. Cum doriţi.
Aşadar şi prin urmare, dragi tovarăşi şi prieteni, mâine la ora 12:30 la Craiova şi anume la Gaudeamus (sper că am zis bine), o puteţi vedea pe Stela Popa. Stela îşi va lansa sau relansa „100 de zile” după care va da autografe în stânga şi în dreapta.
Tot mâine, tot la Craiova, tot la Gaudeamus, de data asta la ora 16 Crime Scene are o prezentare, alături de „Indicii anatomice” şi „Somalia, mon amour” adică eu şi Bogdan Hrib. Şi noi vom da autografe de ni le-o cere cineva. De nu, asta e, ne vom resemna tăcuţi şi gânditori la o cafea. Trist! 😦
Vineri eu NU! Pentru că îs plecată din nou şi iar. Ca de obicei. Dar în Piteşti se petrece ceva şi anume lansarea volumului de poezie „Iubirea e pe 14 februarie”. Volum coordonat de Andrei Ruse. Veţi avea ocazia să citiţi foarte mulţi poeţi contemporani. Şi, din câte am înţeles, volumul a fost primit cu destul entuziasm prin ţărişoara noastră. Ceea ce e foarte bine pentru poezia secolului nostru. S-o mai dezamorţi. Lansarea va avea loc vineri, după cum spuneam, la ora 11 la Centrul Cultural Piteşti. Am înţeles că au o sală demenţială. Eu o ştiu dinainte de-a fi fost renovată, aşa că nu pot decât să cred că e demenţială şi n-am nici un motiv pentru care n-aş putea crede asta.
Oricum, dacă sunteţi prin preajmă ar fi bine să daţi o fugă. Sunt sigură că Ruse nu va veni singur. Mai aveţi şi voi ocazia să cunoaşteţi ceva poeţi şi să staţi de vorbă cu ei. Cu siguranţă va fi altceva decât lansările obişnuite din Piteşti. Dacă o să am timp o să trec şi eu cinci minute, dar asta rămâne de văzut. Trebuie să mă încadrez într-un timp pentru a ajunge în altă parte unde se pune la cale o conspiraţie mondială. Vă voi spune şi despre asta imediat ce semnez 😉
Aşa că, dragilor, ultimele două zile ale săptămânii sunt pline de evenimente. Şi staţi aproape, diseară vă mai anunţ câteva 😀
Atâta timp cât neuronul meu funcţionează democratic, mă pot răzgândi. Cred că nu mai vreau să scriu. Adică cred că îmi voi termina proiectele deja începute, că aşa e frumos, apoi mă voi reprofila. Habar n-am pe ce. Poate devin inginer, în sfârşit. Poate altceva. Azi am o stare de saturaţie dusă la extrem. Şi cred că nu mai vreau să o simt. Trebuie să-mi găsesc altceva de făcut. Asta e clar. Sau, cel puţin, acum îmi e clar.
Aş putea să-mi fac o meserie din dormitul profesionist. Cum sună? Eu zic că bine. Sau din mâncatul profesionist. Nici asta n-ar fi o meserie rea. Sau din cititul profesionist. Apropo? Cam cât ar trebui să cer pentru meseria din urmă? Aş putea chiar să-mi readuc aminte treaba aia cu diode şi conductori. Nu cred că mi-ar fi aşa greu. Nu, nu vreau să fac presă. Mi s-a părut un timp că mi-aş dori, dar aşa cum a spus Lucia aici, nu e democraţie în presă. Aşa că nu mă tentează, merci. Nu ştiu, ideea e că îmi simt capul greu şi plin. Plin cu ce? Habar n-am. Dar nu cu lucruri măreţe. Mai am patru proiecte de dus la sfârşit. Cât să-mi ia? Un an, doi, trei? Dar apoi, clar, trebuie să fac altceva. Poate cumpăr o editură 😀 A, am uitat, am cumpărat-o deja. La naiba!
Poate că mă pregătesc psihologic de pragul de 30 ani. E posibil şi asta. Oricum, azi, clar, sută la sută, nu mai vreau să scriu. Vreau să mă reprofilez. Să vedem pe ce. Mă gândesc. Poate-mi daţi idei. Nu ştiu. Vedeţi şi voi, poate aveţi mai multă imaginaţie ca mine la ora asta.
Las’ să mai scrie şi alţii. Cum ar fi Luciana Grosu. O să vă povestesc zilele astea despre ea, pentru că am aflat multe. Sper să-i găsesc şi cărţile până atunci. Dar să nu uit că am de recitit până vineri „Adam şi Eva”.
Dar dacă tot suntem la nu mai vreau, independent de mine la Gaudeamus s-au vândut în jur de 400 Indicii, iar Lucia a scris în Săptămâna Financiară despre Elfă. Asta aşa, ca să nu ziceţi că nu v-am spus. Mai am cifre, dar îmi e lene să le înşir. Oricum, cel mai bine vândut autor Crime a fost George Arion urmat de Bogdan Hrib. Nu m-am lămurit dacă Bogdan e Crime sau Tritonic, dar nici nu cred că sunt capabilă s-o fac chiar în acest precis moment.
Nici nu cred că sunt atât de obosită încât să nu mai ştiu ce vreau. Dar vreau, vreau să schimb. Vreau altceva. De fapt, ce tot scriu eu? Serios acum. Toată lumea s-a apucat de scris. Eu vreau să fac ceva ce nu face toată lumea. Chiar şi să sar într-un picior ar fi mai interesant în momentul de faţă. Cel puţin aşa simt. Păcat că nu ştiu să desenez, că m-aş fi apucat de pictat. Chiar dacă n-aş putea ajunge la performanţa Mirelei, dar cred că, cel puţin, aş putea să mă relaxez. Cred că am ajuns la saturaţie. Să scriu mumos, să le placă tuturor şi să se bucure toată populaţia. Bleah. Lasă, să nu se mai bucure. Cred că mai bine dorm. Până diseară poate viaţa va deveni roz, cu toate că nu cred. Am sentimentul ăsta de mai bine de o lună, dar îl ţineam bine ascuns să nu se vadă. Acum vi-l dau vouă. Faceţi ce vreţi cu el. Ok?
Oana Stoica Mujea 
