Culta leapşă

Eram datoare cu o leapşă la Lucia. Aşa că iată-mă:

 

– Ce autor apare cel mai des la tine în bibliotecă? Din ce carte ai mai multe exemplare ?

 

Cărţile poliţiste sunt mai dese, pentru că autorii de gen se axează pe un personaj şi scriu despre el până se plictisesc. Dar ca să rămân la subiect: Simenon, Doyle şi Aghata Christie

 

– De ce personaj de ficţiune eşti sau ai fost amorezat(ă) în secret?

 

Uh, nu mă amorezez de personajele de ficţiune, chiar dacă îmi plac personajele picioarele mele sunt destul de bine înfipte în pământ.

 

– Ce carte ai citit cel mai des ?

 

„Crimă şi pedeapsă”, chiar şi acum aş lua-o de la capăt, dar nu prea mă lasă maldărul de cărţi de la căpătâiul meu.

 

– Care era cartea ta preferată la 10 ani ?

 

Asta o ştiu 😀 „Hoaţă de copii” a lui Adolphe D. Ennery

 

– Care a fost cea mai proastă carte citită anul trecut ?

 

Nu există cărţi proaste doar stiluri diferite.

 

– Care a fost cea mai bună carte citită anul trecut ?

 

„Cu sânge rece şi albastru” a Ivonei Boitan

 

– Cine crezi cã ar trebui sã câştige premiul Nobel pentru literaturã ?

 

Eu, eu şi iarăşi eu.

 

– Ce carte ţi-ar plăcea sa vezi ecranizată ?

 

Nici una.

 

– Descrie visul cel mai straniu care să fi inclus un scriitor, o carte sau un personaj literar ?

 

N-am avut aşa ceva.

 

– Care e cartea cea mai puţin cultă pe care ai citit-o ca adult ?

 

Există aşa ceva?

 

– Care e cartea cea mai dificilă pe care ai citit-o ?

 

„În căutarea timpului pierdut”, am citit-o de vreo trei ori până am înţeles-o.

 

–         Preferi autorii francezi sau ruşi ?

 

Şi, şi… cu precădere ruşii

 

– Shakespeare, Milton, sau Chaucer ?

 

Shakespeare

 

– Ce te deranjează cel mai mult în activitatea lecturii ?

 

Pisica.

 

– Care e romanul tău favorit ?

 

Nu cred că pot avea un roman favorit. Îmi plac prea multe pentru a mă opri la unul singur.

 

– Joci ceva ?

 

Whist.

 

– Povestiri scurte, schiţe ?

 

Da, orice.

 

– Non-ficţiune ?

 

Da.

 

– Ce scriitor crezi că este supraevaluat ?

 

Ei, sunt destui.

 

– Ce carte ţi-ai lua pe o insulă pustie ?

 

„Război şi pace” că-i mai groasă.

 

– Şi… acum ce citeşti ?

 

Acum citesc cam cinci cărţi: Gargantua si Pantagruel – Rabelais; Hanul Zburător; Eric – Pratchett (la asta râd mult de tot), şi două poliţiste ale căror titluri nu le reţin pentru că sunt în franceză. Le-am început pe ambele. Deseară vom vedea care din cele cinci învinge 😀

 

Bun, Teo, te rog să mă scapi de leapşa asta. Hai, e şi rândul tău. Omu’ şi tu, doar nu stai degeaba. Vania, te rog, nu mă scoate din minţi… şi ajunge 😛

Nimic nou

varcolaci1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Click pe imagine

Azi n-am văzut netul. Ce mişto. Cred că o iau pe urma roşcatei şi mă las de bloggerit 😛 Chiar a fost interesant. În condiţiile în care aş fi putut să stau pe net toată ziua, eu am ales să nici nu-mi vizitez laptopul 😀

Cu cititul… hmmm… între trei cărţi, e greu. Până acum n-am vrut să las „Hanul zburător” din mână, dar mă văd nevoită să o fac, pentru că „Lună plină” mă prinde tot mai mult şi când citesc „Hanul…” mă gândesc tot la Lună. Cartea din geantă nu se mai pune. Aia e oricum de citit în resturante, baruri, etc. Oh… azi am trecut, din nou, pe la Diverta. Fraţii mei gri, eu nu ştiu ce naiba se întâmplă acolo, dar nu a mai apărut nici o noutate, în condiţiile în care piaţa cărţii nu a stat pe loc. În fine, treaba lor, doar că mie îmi e cumplit de greu să mă duc în centru la librărie, chiar dacă sunt de cinci ori mai multe cărţi şi cam de două ori mai ieftine. Greu ori ba, mă văd nevoită să iau cu asalt librăriile din centru. Cumplit, cumplit. E cumplit pentru că ăştia au pus taxatoare din alea de parcare şi trebuie să te înarmezi cu sute de monezi de cinci mii. Dumnezeule, urăsc treaba asta. Trebuie să aflu cum îmi fac un card de parcare. Cred că nu e chiar dificil. Zic şi eu. Oricum, pentru cărţi merită 😛

Cred că am început să vorbesc în dodii, dar deh, nu pot fi tot timpul coerentă. Acum parcă aş fi, doar că n-am chef de vorbă. Probabil că de mâine îmi revin cu totul. Oraşul s-a reaglomerat azi, nu la capacitatea maximă, dar, oricum, este un semn că începem să ne târâm.

Oh, cred că am uitat să vă spun că marţea viitoare „Coraline” va fi pe marele ecran. Ei, o să vă povestesc cum a fost 3D-ul. Abia aştept să-l văd. Cine ştie, poate ne întâlnim, pentru că după film nu ne vom mai întâlni o perioadă, dar despre asta vorbim mai încolo.