Ultimul episod

Dap, s-a finalizat Inocentul? O fi bine să zic „finalizat”? Adică, am văzut că dacă te apuci şi zici din astea, nu le sună bine unora. Iar eu mă gândesc să-mi sune mie sau să le sune lor?

Acum că s-a terminat foiletonul parcă îs un pic tristă. Adică abia aşteptam să-l termin, ca apoi să îmi pară rău. O să-i simt lipsa. Mulţumesc, Loredana! Loredana l-a făcut PDF şi îl puteţi descărca. După ce-l citiţi îmi puteţi trimite banii la… 😆

Bine, gata.

Adevărul e că nu sunt în toane prea bune. E vorba de cap. Nu, nu mă doare, doar că e el negativ. Tâmpit de negativ.

Azi am realizat cu Ivona nişte lucruri frumoase. În străfundul sufletului meu dansez de fericire, dar capul… Oricum, sunt chiar bucuroasă că am reuşit aşa ceva. Adică că vom reuşi. Acum, cel puţin, pot să văd ceva spre viitor. Noroc că am avut cu cine pentru că nu oricine e deschis spre nebunie pură 😀

Tot acum îl anunţ pe Mircea Pricăjan că da, adică că voi avea ceva de spus pentru Suspans.ro. Până duminică. Îmi cer scuze că am cam întârziat lucrurile, dar tot capul e de vină. Şi cum nu mă pot despărţi de el, asta e. Îl păstrez că nu am de ales.

Dacă tot suntem aici o să vă spun şi asta: de pe 1 august voi avea un articol pe săptămână în Feminis. Le mulţumesc că m-au contactat şi mi-au dat de gândit.

Tot azi, că azi a fost zi de zis „tot azi” 😀 , m-am întâlnit şi cu Cristian Gheorghe. Noi ne-am mai văzut la Bookfest, dar acum ne-am văzut şi mai bine. Ştiţi, Cristian se ocupă şi de Cantina Socială. Am gătit şi eu pe acolo. Fireşte, apoi au murit toţi cei ce au mâncat, doar Piţi a supravieţuit. Doar v-am spus că a făcut-o.

Tot azi, da, că toate sunt azi, doar v-am zis, Vania a continuat cu celălalt Inocent.

Tot azi Griska a zis ca-i place de Piţi.

Tot azi am condus de am făcut băşici în tălpi… asta nu cred că era de interes naţional…

 

Aaa, dar să vă spun, că totuşi ceva tâmpit de negativ, dar cumplit de funny tot s-a întâmplat. Bine, funny acum că sunt acasă, atunci n-a prea fost.

Blonda de mine pleacă de acasă, pe autostradă – nu la produs că aveam bani, poate mâine – cu gândul că bagă motorină de la km 30, ca de obicei. Dar muzica bum, bum, blonda cânta, sula motorină că am uitat. Pe la jumătatea autostrăzii, tot blonda de mine, îşi dă seama că e groasă. O sută nouăzeci la oră şi motorina cam scădea. Eh, am zis, asta e, nu-i bai, vine Agipul imediat. Bine, el a venit, eu am oprit. M-am dus ca o lady la pompă şi i-am făcut semn „sclavului” să vină să mă ajute. El îmi rânjeşte ca un… să nu zic, şi zice: „S-a oprit curentul”.

Mno. Disperată, de data asta cu o sută douăzeci la ora, să scot consum bun, nu?, merg spre următorul peco şi ultimul. Nu. Nici acolo curent. Tot cu o sută douăzeci rulez până în Bucureşti. Nici de muzică bum, bum nu mi-a mai ars. Ceea ce s-a văzut că având magazie cu şase cd-uri, la un moment dat muzica ajunge la Mădălina Manole. În alte ocazii aş fi schimbat imediat pentru că, la drept vorbind, soarta ei m-a cam impresionat, dar în situaţia dată nici n-am auzit-o. Bun. În Bucureşti mă duc la Petrom, bag motorină şi încalc vreo sută şi ceva de reguli de circulaţie. Dar nimeni nu m-a claxonat, nimeni nu m-a înjurat, ba din contră. Poate că se citea pe mine panica.

Asta da situaţie stupidă, să ai peco la dispoziţie dar să nu fie curent. Acum mai bine îmi culc neuronul ăla cu gânduri negre. Mâine va fi mai bine… sau nu.

Azi doar vă spun ce fac alţii

Crina a scris. Da, şi pentru mine a fost un şoc. Mai ales că nu eu am fost cea care a bătut-o la cap. Cred că a fost proprie iniţiativă ceea ce e… da, trebuie să ne punem un mare semn de întrebare 😀

 

Eu am reuşit să vorbesc despre două cărţi şi anume despre „Final Exit” şi „Invocarea”. Cu toate că le-am citit mai de multişor, trebuie să recunosc că m-am cam pierdut printre cărţi de nonficţiune. S-o întâmpla şi la case mai mari. Mâine vă povestesc despre „Almost Blue”, am citit-o în trei ore. Pentru că n-ai cum să te opreşti. Mă rog, mi-a plăcut mai mult decât „Final Exit” cu toate că m-a enervat un personaj care tot spunea „prinde-l, fetiţo!”, de parcă biata anchetatoare era o căţea. Noroc că i-a zis ea să nu-i mai zică aşa că altfel intram în carte şi-l pocneam pe ăla, să mor de nu.

 

Ada citeşte pentru a treia oară „Parfumul văduvei negre”. Mă întreb dacă o fi bolnavă 😀 O fi, nu o fi?!

 

Vania continuă seria celuilalt Inocent, adică nu ăla de la PRWave, ci ăla adevărat probabil 😛

 

Şi ce să vă mai spun? Nu mai ştiu ce. Nu îmi e cald, nu îmi e frig, îmi e doar somn. Şi da, da, în curând Inocentul se va termina. Dar poate o conving pe Loredana să facem un foileton horror?! 😀 No, ce idei am. Şi totuşi nu e de la căldură. Vă voi mai spune eu când oi mai avea chef. Că de spus ar mai fi, dar m-a luat o lene crâncenă şi o somnolenţă de zile mari. Mai ales că toate ziua am fost la „vânătoare”. Adică să procur hrană. Deh, în unele locuri femeile se ocupă şi cu vânatul. 😀

 

Care a mai spus ceva interesant să-mi lase şi mie link că mi lene să poposesc pe bloguri.

Dacă sursele sunt tăcute…

În ceea ce priveşte măreaţa întâlnire de azi a celor de la RCWC, măcar să vă spun două vorbe.

Mai întâi de toate avem o poveste cu reţete de toată frumuseaţea. Cred că o să-l depăşească în curând clubul secret al bucătarilor pe Harry Potter. Ceea ce le şi dorim celor de la Cantina Socială.

Pe urmă, ca să nu fie apoi, Vania iar mă ucide atât pe mine cât şi pe Anastassia în noul său foileton-parodie „Kriminalroman” sau „Inocentul” dacă vreţi.

Cum de la întâlnirea secretă nu veţi afla nimic, măcar să aveţi ce rumega până când îmi termin eu sumedienie de treburi. Fraţilor, şi mereu zic că le fac pe rând şi ajung să le fac pe toate în acelaşi timp. Cred că nu sunt normală. Deci la muncă nu la întins mâna. Sau pe acolo. By!

A, da, zilele astea, totuşi, sursele vor da în mod oficial o bombă… De presă 😉

De prin bloguri

În primul rând, nu, nu vorbim azi de nuntă, poate mâine. Nu ştiu, am treaba multă.

 

Aşa, Inocentul e la interval. N-am uitat, dar n-am avut când vă spune

Apoi, Vali Badea a început să ia şi interviuri, ia priviţi.

Tot apoi, că îmi e lene să fiu inteligentă, Cantina Sociala m-a invitat să gătesc 😀 Aţi pus-o, joi o să vă otrăvesc 😛

Şi Sibilla zice să mai deschid şi eu fereastra să mă aerisesc. Nu poci, măi, sunt răcită 😀

 

Şi scriu texte pentru nişte chestii, da? Vă spun ori la noapte, ori de dimineaţă 😉

 

Hai gata.

UPDATE:

Just Lala

Inocentul a apărut de vreo două zile şi are şi copertă. Lala începe să se prindă. Cititorul se afundă tot mai mult în neştiinţă. Aşa merge treaba.

Prwave iar a făcut o treabă minunată.

 

Şi în timp ce Lala munceşte, Oana doarme. Pentru că se pregăteşte fizic şi moral de zilele ce vor urma. Pentru că vor urma. Şi vom zburda spre Iaşi unde le vom povesti – dacă vom avea cui şi nu o fi toată ţara în grevă – oamenilor cum e cu scrisul, cititul, pipăitul… hârtii, etc. Că după mă pregătesc de Cluj şi Deva şi apoi de Bookfest. Că mai e şi Bookfest. Ce o mai fi după vom vedea, că o mai fi timp.

 

Şi ce mai era de spus? Ăăă, da, încă îmi mai e somn. Dar la treabă, tovarăşi, că n-avem timp.

Stuff…

O să încep prin a vă spune că pe Prwave găsiţi Inocentul VIII şi aici aveţi recomandată Regina arkudă sau invers.

 

Şi acum leapşa de la Iulia, pe care o transmit de la început tuturor piteştenilor, dacă o vor, normal.

 

 

 

1.Câte cărţi ai citit pâna acum in 2010?
46, cam puţine, ştiu, dar astea sunt

2. Câte cărţi de ficţiune şi cate de nonficţiune?
Noroc că le notez: 22 ficţiune, restul până la 46 puneţi voi

3. Care e proporţia de scriitori barbati vs. femei?
Nu o să mă uit să văd. Îmi e indifferent. Oricine poate scrie bine

4. Care este cartea preferată citită in 2010?

Am mai spus, nu am aşa ceva. Depinde de starea de spirit. Totuşi cred că încă sunt sub influenţa lui Dante, dar numai “Infernul”

5. Care este cartea care ţi-a plăcut cel mai putin în 2010?
N-am aşa ceva.

6. Care e cea mai veche carte citită?
Păi tot “Divina comedia”.

7. Dar cea mai nouă?
“Hoţii de timp”, Ivona Boitan

8. Cel mai lung şi cel mai scurt titlu?
Nu pot gândi acum, sunt prea obosită.

9. Câte cărţi împrumutate de la bibliotecă?
Păi, la naiba, n-am mai împrumutat cărţi de la bibliotecă de prin anul trei de facultate. Adică hăhăăăă (şi nu râd a la Băse) de foarte mult timp.

10. Câte cărţi citite sunt traduceri?
Din păcate cele mai multe, dacă ar fi să fac o proporţie aş spune că 75%

11. Care e cel mai citit autor anul acesta?
Nenea ălă cu trilogia “Millenium”, am un lapsus şi îmi e lene să-i dau un “goagăl”, daţi şi voi.

12. Care e personajul principal din cărtile citite de pana acum?
Lala, evident, că eu îmi citesc şi cărţile mele :)))

13. Ce ţări ai vizitat prin cărţile citite?
Fictive sau reale? Prea multe pentru a le enumera

14. Ce scriitori descoperiţi in 2010 ai vrea să citesti mai mult?
Hmm, păi, nu ştiu sigur, sunt câţiva autori români de SF, dar nu îmi amintesc acum cum se numesc şi aşa cum am spus îmi e lene să caut.

15. Ce carte nu ai fi citit dacă nu ţi-ar fi fost recomandată?
N-am idee.

16. E vreo carte a cărei lectura îţi pare rau că ai amânat-o?
Sunt multe care-mi dau senzaţia asta.

Tam Tam

Că n-am inspiraţie pentru alt titlu

 

Mai întâi: Prwave, care recomandă şi Regina arkudă, a publicat Inocentul VII. Mulţumesc Loredana pentru recomandare.

Europa FM şi revista Bravo, de asemenea, recomandă Regina arkudă.

Aaa, da, o am în mână. Cartea, băi, obsedaţilor 😀

Da, vă arăt şi poze imediat. Arată mai bine în realitate.

Şi pentru că mâine tot se întâlnesc bloggeri Ema va primi o arkudă, ca să nu mai plângă 😀 Ţinând cont că săptămâna viitoare aş trage o fugă până la Curtea de Argeş, cred că şi Ada cu Răzvan vor primi câte o carte. Şi vom mai vedea. Momentan vă las cu pozele şi poveştile altă dată că am treabă multă, multă, multă

 

 

 

 

 

 

UPDATE: Vlad si Silvana o vor mai primi. Din pacate momentan nu am mai multe. Sper sa nu fie cu suparare. Poate ca trebuia sa fac un concurs, dar n-am chef. Asa ca… S-a decis. Cinci carti vor fi date.

A, da, se poate si comanda.

Viaţa ca o tablă de şah

De asta îi place lui Vali Badea şahul, pentru că seamănă cu viaţa. Şi cum să zic eu că nu are dreptate? Pentru că are.

Am aflat unul de celălalt datorită altora, evident. Cum ar fi Ciutacu sau Lilick. Or mai fi fost şi alţi oamenii care ne-au îndemnat să ne băgăm în seamă. Bine, recunosc, eu sunt o lady, Vali şi-a călcat peste orgoliul incomesurabil şi m-a apelat. Şi recunosc, ca de fiecare dată, că am fost destul de reticientă în ceea ce-l priveşte. – Acum iar o să îmi zică două de dulce pe mess, dar asta-i viaţa 😀 – Un puşti anti Băse, am gândit atunci. Aşa şi? Cu ce e el mai special faţă de alţii? – Sigur că nu e un puşti, pentru că mi-a atras atenţia în privinţa asta –

Şi curând am descoperit din online aşa: se crede arogant, neimpresionant, eu chiar sunt dar nu mă laud. Se crede mai inteligent decât media. Nici asta nu m-a impresionat, pentru că na, toţi se cred mai deştepţi decât media. Iar pe net nici nu e aşa dificil să pari astfel. Dar totuşi m-a incitat, pentru că în creierii nopţii – şi vorbim de ore matinale, 3, 4 – aveam discuţii politice. Adică el vorbea. Că eu eram la ora de studiu. Şi până la urmă am zis că „puştiul” s-ar putea să nu se laude şi chiar să aibă o inteligenţă peste medie – probabil de aia tot insistă să-mi arate creierul lui 😀 -.

Aşa că atunci când am auzit că vine la Bucureşti am zis că-i musai să văd cu cine puii mei vorbesc.

Că drumurile vieţii şi norul buclucaş (apropo, încă n-au apărut ochelari de nor?) nu ne-au dat posibilitatea să ne vedem la Bucureşti, nu fu bai. Pentru că, printr-un semn divino-ateist domnului i s-a stricat maşina în Piteşti. Şi aşa am reuşit duminică seara să-l duc la o ciorbă 😛

Ce am constatat? Omul chiar e arogant şi chiar e genial (facem un club al aroganţilor, material am avea). Nu vorbeşte pe lângă. Ştie întotdeauna despre ce vorbeşte. E un pic narcisist. S-ar putea să fie şi mai mult. Şi mi-a făcut o mare onoare 😀 Da, m-a lăsat să-i port, câteva secunde, ochelarii. O să vă întrebaţi şi ce mare lucru? Păi, în primul rând că m-a forţat şi în al doilea rând că el nu îşi dă ochelarii nimănui. Şi ar mai fi şi al treilea. E obsedat de obiectul ăsta. Are vreo sută de perechi şi le ţine cu sfinţenie. Nu, nu are probleme cu vederea, dar v-am zis că-i obsedat 😀 Şi aşa i-am dat autograf, pe ochelari. Nu e ingenios?

Şi pentru că mi s-a părut mie că ar mai merita o cafea, luni, imediat ce m-am eliberat din alte cele, l-am dus la Librăria Mea şi i-am arătat unde se întâlnesc bloggeri piteşteni. Se aude Geocer? Cu ocazia asta Vali a zis că şofez bine, chiar dacă luni eram pe maşină de închiriat cu a cărei frână nu mă puteam obişnui deloc. Dar i-a plăcut lui că nu sunt fricoasă şi că mă bag. Şi încă am fost cuminte că n-am vrut să omor omul prin Piteşti 😛

Concluzia? Peste doi, trei ani Ciutacu se va confrunta cu unul mult mai arogant decât el. La genialitate îi las mai mult, că încă e „puşti”. Dar mai avem unul în devenire. O, Doamne, şi-i place fizica cuantică. Şi recită din Shakespeare în limba lui maternă.

Să mai ziceţi voi că prin românica nu mai sunt şi tineri de valoare. Ba iată că sunt. Cam puţini, dar buni.

Şi aşa m-am ales cu un nou prieten genial 😉

 

UPDATE: La Prwave, cărora le doresc „La mulţi ani şi viaţă lungă!”, a apărut un nou episod din „Inocentul”. Despre asta vă va spune imediat şi Lala.