Arhive pe etichete: Ioana
Văduve, parfumuri şi pistoale
Momentan vă semnalez trei apariţii pe bloguri, îmi e foarte greu să fac adun toate ziarele de prin ţară, aşa că dacă vreunul din ziariştii prezenţi la evenimente citeşte acest blog, îl rog să lase şi un link. Desigur, eu le-am mai găsit, dar lenea e mare. Totuşi e sâmbătă, iar eu sunt cu capul în nori. Iar Anastassia Marinescu mă aşteaptă să-i continui povestea. Şi de-ar fi doar asta. Dar până mâine seară vreau să scriu şi o piesă de teatru. Păi nu?
Aşadar, despre văduvă au scris: Mădălina pe care nu o cunosc; Răzvan din Curtea de Argeş şi Ada pe care abia acum încep să o cunosc. Ştiu că a semnalat şi Crivăţ, găsiţi voi unde, zău aşa. Dacă mai sunteţi lăsaţi linkuri că vă adun eu, mai greu dar o fac.
Şi aşa cum spunea Canguru’, aseară ne-am întâlnit. Au fost prezenţi la apel cu Văduva după ei: Geocer, nelipsit. Ioana, care mai chiuleşte, dar a scris despre carte 😉 ; Ema, copilul trupei, Valive, pentru prima oară, sper să mai vină. Remus care-mi dedică te miri ce pe blog 😛 , proaspătul blogher Xreder, iar când noi am plecat venea ca o floare Dan Badea.
No, şi la final mă gândeam să vă las şi o melodie să nu vă simţiţi singuri. Sau poate să vă simţiţi singuri. Cum doriţi voi 😉
Până la urmă Iolanda Ştireanu şi Stelian Munteanu s-au confruntat
Dar până ajungem la a vă explica ce e cu titlul să începem sistematic. Oh, o să fie al dracului de greu.
La Târgu Mureş, în primul rând, l-am cunoscut pe Vlady. Apoi, Stela a lansat „100 de zile” şi a avut mare succes. Eu am lansat Parfumul, iar Bogdan Somalia. Apoi, eu cu Bogdan ne-am mutat la cealaltă lansare şi am lăsat-o pe Stela să facă faţă întrebărilor despre Moldova. Adică ne-am dus la „Bloguri, Facebook şi Politica”. Până aici e clar.
A doua zi la Bistriţa, Alexandru Petria alături de familia sa minunată ne-a invitat la o cafea. Sau să fi fost invers? Ne mai gândim 😉 Alexandru va ieşi în curând cu o carte pe piaţă. Vă spun despre ce e vorba când vom avea copertă. Apoi „furăm” la Biblioteca Judeţeană, unde printre cei maturi au venit o grămadă de pici. Le-am povestit despre Dinastii, dar când i-a întrebat Bogdan dacă vor să vorbim despre fantasy sau poliţiste… da, da, toţi au zis că poliţiste 😀 Au fost foarte haioşi. Au pus întrebări şi ne-au cerut pistoalele să le ţină şi ei în mână. Apoi ne-au întrebat dacă vindem şi pistoale 😆 Funny! În cele din urmă am dat multe autografe, atât eu cât şi Bogdan. Dar… eheee, am dat autograf şi pe una din cărţile lui Liviu Radu, cred că pe „Waldemar”, sigur, atât eu cât şi Bogdan. Sper că nu se va supăra Liviu Radu. La Bistriţa, recunosc, a fost foarte, foarte mişto.
Şi ne-am dus la Cugir, unde mama Iuliei – mulţumim! – ne-a primit cu o cină demnă de nişte împăraţi. Minunaţi părinţi. Iar Ioana – pe care nu o cunosc – mi-a făcut un tort. Excelent!!!!
După care, evident, la Deva. Unde, la fel, printre maturi, mulţi puşti, de data asta de liceu. Pentru că n-am putut să-l împuşc pe Bogdan, aşa cum era planul iniţial, am tras în sală. Dar nimeni nu s-a speriat. În schimb toţi s-au amuzat 😀 Trebuie să recunosc că la Deva am avut o mică dezamăgire, am cunoscut primii tineri care nu au citit nimic în afară de lectura obligatorie, dar le-am stârnit interesul prin împuşcăturile noastre 😉
Şi da, Stelian şi Iolanda, în cele din urmă, s-au confruntat. Finalul nu vi-l spun.
Şi la final, chiar dacă cu asta trebuia să încep, vă spun că un puşti, care vrea să rămână anonim şi are 15 ani, mi-a dedicat melodia de mai jos. Mi-a spus să ascult bine versurile – care-i aparţin lui Eminescu – pentru că el aşa mă vede pe mine cea reală dincolo de ziduri şi alte măşti. Recunosc că m-a impresionat destul de mult. Dar ajunge, că mă pun pe bâzâit 😀
Mai e şi mâine o zi! 😉
Combinate: Vineri şi Sâmbătă cu iz de Miercuri
De ce cu litere mari? Că sunt şi ele nişte doamne. Şi ar fi păcat să nu le tratăm cum se cuvine.
Mno, oarecum excitată (sigur că nu îmi puteţi face propuneri, mi-a trecut), de apariţia Parfumului, am cam neglijat cele două evenimente importante de vineri şi de sâmbătă. Ambele la fel de bune pentru mine.
Vineri: ne-am întâlnit. Că nu degeaba ne-a făcut Raluca un club de bloggeri. Nu, nu degaba că până şi Ema a postat, iar eu nu sunt în stare să scriu nici cum mă simt eu… Atunci clar n-a fost în zadar. Păi, mna, ne-am întâlnit. Doar că eu nu pot pune pozele alea de le-au pus Ioana şi Geocer, aşa că vă rog să le vedeţi voi aici sau aici, ca să nu avem vorbe.
Ioana a venit cu Badea, care Badea, drăguţ, vrând să-mi facă o bucurie după o discuţie avută cu el mi-a făcut rost de încă o cântare a vestitei Roxi Manelista. Iar io m-am bucurat, că am inimă bună. Şi am apreciat că s-a gândit la mine (dracu’ ştie dacă s-o fi gândit, dar îl perii şi eu, şi îi dau şi link să crească în Zelist 😉 ). De data asta fu şi Mişu cu a lui soţie-amantă. Dar şi Remus.
De Cangurul nu vă spun nimic pentru că m-a muncit, în loc să mă lase să mă distrez. Dacă am ratat pe cineva, cer singură să scad în Zelist şi să fiu arsă pe rug.
Sâmbătă: Mall. Afi Center Cotroceni. Din poze aţi zice că sunt cea mai mare fană a Mall-urilor, dar în realitate le urăsc cu susţinere şi devotament. Mi se par bune doar pentru filme. Uneori o cafea. Dar mă enervează toate magazinele alea. Să le ia dracu’. Aaa, da, eram calmă 😛
Am fost cu Stela la Mall. Bine, şi cu Tritonicul. Am dat autografe şi ne-am pozat. Nu, nu ne-am lansat. Stela ar fi putut să lanseze pentru că „100 de zile” a apărut destul de recent şi am văzut că se vinde destul de bine. Deci da, ea ar fi putut. Eu nu, pentru că mna… să tot zic de Lala? Nu de alta, dar Lala e nebună şi mie îmi e teamă de ea.
Cititorii Stelei i-au dat şi feedback. Puteţi citi aici. Eu zic că merită cumpărată cartea, indiferent că sunteţi de peste Prut sau din Prut. Nu contează prea mult. Şi eu am început-o. Acum nu promit c-o termin şi repede că mai începusem două înainte. Jesus. Ştiu.
A, da, la Afi am cunoscut-o pe Cristina de la 4arte. Mno, Cody ar putea înţelege cât de rău m-am speriat când am auzit de Cristina. Dar m-a lămurit repede că nu e acea Cristina şi mi-am revenit. Dar m-am speriat. Recunosc.
Mâine: Mâine plec la Sibiu, să fac ceva. Nu ştiu ce. N-am avut timp să percutez. Dar fac. Mă întâlnesc cu cititorii de crime. Cred. Sau nu?! Revin cu detalii imediat ce îmi amintesc pe unde sunt. Detaliile.
Mno, deci mâine la Sibiu, încă nu exult, dar mai pe seară o voi face cu siguranţă. Aşa sunt eu cu efect întârziat.
Recapitulare: Întâlnirea bloggerilor din Piteşti fu. Autografe la Mall cu Stela… fu şi asta. Mâine va fi ceva cu romanul poliţist la Sibiu. Poimâine voi zice că fu… Şi nu, nu bag mâna în foc că voi avea net. Dar mă voi da peste cap. Nu ştiu peste al cui cap, dar sigur o voi face. Deci fac bagaje, aşa că nu ţipaţi după mine. Revin eu.
Treabă, treabă, treabă
Am multă, multă, multă treabă. Din pacate. Din fericire tot aşa. înţelegeţi ce doriţi. Dar am rămas datoare cu ceva explicaţii de vineri seară. Atât pentru cei pe care i-am sfidat, cât şi pentru cei alături de care am fost.
Să vedem. Începem prin a spune că mi-am uitat aparatul de fotografiat. Asta pentru că respectivul se afla în maşina mea, în timp ce eu am „furat” o alta 😀 Se mai întâmplă. Ştiţi şi voi cum e, dacă dispari după o anumită oră din parcare cu siguranţă nu vei mai avea nici o şansă să îţi parchezi maşina prin zonă. Aşa că n-am vrut să risc.
Ca de obicei, în ultimul timp, la întâlnire au fost: Ioana, Dan Badea (ăştia doi sunt duşi cu creierii capului, m-au şocat de-a dreptul), Geocer (şi pe el l-am crezut om serios odinioară), Cangurul (el a rămas la fel, bine că măcar el) şi Ema (copilul trupei). Din păcate Raluca a fost puţin bolnavă. Mai trebuiau să ajungă şi alţii sau poate nu. Dar în grup mai erau. Eh, lasă, peste două săptămâni.
Şi totuşi am vorbit ceva cu Ema despre cărţi. Ema, despre cartea asta de aici. Dar nu îţi face griji, ţi-o aduc eu peste două săptămâni.
În rest… ne-am râs bine. Mai ales eu. Mai ales de Geocer 😀 Ei da, e mişto să-ţi bei cafeaua având în nări parfumul cărţilor şi lângă tine oameni pentru care merită să pierzi şi locul de parcare (sigur, nu l-am pierdut, dar ar fi meritat) 😉
Deci vine Crăciunul
Mă bucur, cum nu? Mai ales pentru ziua de 26 😀 De ce? Nu vă spun, normal că nu. Dar înainte de-a vorbi de Crăciun vă spun cu subiect şi predicat că treaba cu satanismul a fost doar o glumă pusă la cale de mine şi Geocer, iar de faţă erau şi Ioana (care tot timpul îl stresează pe George spre fericirea mea 😛 ), Cangurul ( care ne încurajează în a face prostii, pentru că el e un tip serios în viaţa de zi cu zi, adică mult mai serios ca noi) şi Dan Badea (omul care critică cu atâta plăcere că mă face şi pe mine să devin scelerată 😆 ) – Xreder e inclus în preţ 😉 . Din păcate de la întâlnire au lipsit: Raluca, pentru că s-a dus la Avatar (adevărul e că şi eu m-aş fi dus la premieră, dar Xreder a insistat să mergem la întâlnire); Ema, un copil mare cu puiuţ mic şi frumos 😀 ; Mişu, desigur, şi omul care ne dă ţeapă de mult timp: ADIIII ENACHE. Dacă observaţi avem în grup un Badea şi un Enache. O fi bine, o fi rău? Sper că n-am uitat pe nimeni pentru că mi se întâmplă tot timpul 😉
Şi acum, aşa cum vă spuneam, vine Crăciunul. După ce mi-am rupt coloana am reuşit să fac şi bradul. Recunosc, Xreder a fost mai activ ca mine, dar eu am şi gătit şi se compensează. Încă mă doare spatele.
Zăpăcitul de Mircea Badea m-a făcut să pierd Grande Fratello, pentru că na, normal, m-am uitat la filmuleţul cu penele. Doamne cât de tare a fost! Adevărul e că mă aşteptam, doar a zis că o face din sfidare 😉 Dar nu mă aşteptam să fie atât de mişto. Cel puţin m-am râs, dar m-am cam supărat că n-am văzut show-ul de la început.
Bine, şi mai spuneam că cel mai mult mă bucur pentru ziua de 26. Sinceră să fiu nu ştiu ce să pun la cale, aşa că o aştept zilele astea pe Cella cu ceva idei 😀 M-aş bucura şi mai mult să fiu în Satu Mare sau Satu Mare în Piteşti 😉
Dar nu vă spun nimic, ce naiba!
Că tot vine Crăciunul Bogdan Hrib a decis că trebuie să-mi facă o surpriză, aşa că azi m-a trezit în creierii nopţii (la dracu’) şi m-a scos la o cafea. Sigur că darul meu a fost în cărţi. Eu îl înţeleg că se ocupă cu asta, dar putea să-mi ia altceva, cărţile oricum mi le iau singură. Adică gratuit din editura domniei sale. Sau e editura mea?! Mă mai gândesc 😀
Şi pentru că tot mă doare spatele de înnebunesc, până mâine când am o programare cu dureri de cap la propriu, încerc să-mi revin 😀
Încă nu vă urez Crăciun fericit, cu toate că sunt tentată să o fac şi să-mi iau o pauză de net. Dar totuşi nu sunt chiar atât de tentată 😉
Şi totuşi, e sărbătoare până după anul nou (cea mai cretină chestie din toate, dar vorbim altă dată despre asta), aşa că: Sărbători aşa cum vi le doriţi!
Ţara cetăţeanului turmentat…
…………
Multumesc, Lucia! :lol:
