Cum s-a mutat Clujul la Satu Mare si invers

Nu, nu e o poveste de adormit copiii, chiar nu e. E real ce vă spun eu aici. Păi fuserăm la Cluj – pozele la Lucia că eu m-am zăpăcit şi mi-am uitat aparatul – şi cu cine credeţi că ne-am întâlnit mai întâi şi mai întâi? Logic, cu Crina. Fireşte că tot Sătmarul avea treabă prin Cluj, aşa cum tot Clujul era în Sătmar. Adică de ce am mai lansat noi „Labirint obligatoriu” în Cluj când o puteam face la Satu Mare? 😀

Da, da, ca să fie chiar toţi sătmărenii – în fine, asta chiar nu înseamnă că au fost toţi – a fost şi Darius, măcar pe el am apucat să-l pun şi la treabă: cară cărţi, strânge bannere, adică fă ceva, ce dracu’ 😛

Ca de obicei Andrei Crivăţ a fost o gazdă minunată, iar salonul ăla de nefumători, futu-i, a fost plin de fum. Nu, nu, de la lumânări pentru că s-a luat lumina, care a revenit, dar nimeni nu va recunoaşte că s-a tutungit într-un salon de nefumători. Ar fi chiar trist. Nimeni n-a făcut aşa ceva.

Lansarea a fost mişto, că ce e obligatoriu, e obligatoriu 😉

Dimineaţă Lucia şi Bogdan au fost la matinal la TVR Cluj şi, fireşte, au uitat să mă trezească şi pe mine. Până la urmă Lucia s-a îndurat şi mi-a dat un telefon la nouă fără puţin spunându-mi să cobor la restaurantul hotelului că e şi Adi Hădean acolo.

Domnul Hădean a zis că lui îi par chiar de treabă, dar eu i-am explicat că e cam dimineaţă şi nu sunt în stare să fiu nesimţită pentru că n-am toate rotiţele în funcţiune. După ce am mâncat – aici să vă ţineţi – tobă şi iaurt de fructe 😆 , ambele cu linguriţa, mi-am dat seama că s-a făcut unsprezece şi Bogdan nu mai vine. Ce credeţi că făcea? Dormea. Şi apoi cine trebuia să fie la 17 în Piteşti? Da, da. Exact. Între timp, adică când eram pe drum, Radu Sporiş îmi zice pe face că ar veni şi el dar să-i las un număr de telefon.

Târziu nene. Adică numărul ţi l-oi lăsa, dar eu am citit mesajul târziu, eram deja pe drum zburdând… ba nu, scuze, n-am zburdat deloc că erau multe tiruri.

Ei, am bifat-o şi pe asta.

Pe 1 iunie la Deva urmează premierea romanului „Regina elfă”, dar mai multe detalii vă dau mâine. Că poate aşa mai învaţă şi alţii cum trebuie tratat un scriitor. Să mor dacă mi s-a întâmplat vreodată ceva mai mişto decât povestea asta. Şi nu de premiu e vorba. Dar vă ţin la curent.

Cum poze de la lansare nu am, vă las cu o poză marca Adi Hădean 😀

Şi încă o dată mulţumiri multiple lui Andrei Crivăţ.

Reclame

Aşa nu se mai poate

Eu înţeleg că unii îmi sunt prieteni de ani de zile, dar să insişti de la opt dimineaţa până la opt şi jumătate să mă trezeşti, deja asta mi se pare cruzime pură, iar eu simt aşa că îmi vine să-i dau un pumn oricât de prieten mi-ar fi.

Şi am întrebat: „Arde? Că dacă nu arde te blestem”.

Nu ardea, dar omul ajunsese în Piteşti şi mna… doar nu se culca la ora opt dimineaţa, zău aşa, când îi putea trezi pe alţii. Sigur că m-am întors pe partea cealaltă şi am adormit la loc până când nu mai ştiu cine m-a sunat. A, da, era ceva cu treabă adevărată 😉 Şi apoi, norocul lui 😀 , Crivăţ care cerea detalii despre Lucia. Noroc că pe astea cu romanele le ştiu şi în somn.

Aşa că vă reamintesc că mâine la ora 19 în Irish Pub avem lansare, adică în Cluj, să nu vă duceţi în cine ştie ce Irish că nu o să avem acolo, ci în Cluj.

Trezită de-a binelea a trebuit să mă tot întâlnesc cu X, cu Y şi cu Z. Cu toate că n-au fost chiar în ordine alfabetică. Şi acum mă gândesc aşa: mâine plec în zorii zilei, dacă dorm eu acum la noapte ce mai fac? Număr oile? O să spuneţi că pot dormi şi în maşină, dar vă rog să mă credeţi că nu pot, pentru că n-am stare în maşină, dacă nu sunt la volan îmi vine să mă fâţâi şi nu pot dormi. Aşa că ce e de făcut? Să dorm? Să nu dorm? Doamne ce dileme existenţiale am. Deja îmi e şi mie frică de mine. Ordine în gânduri, nu? Bine, în timp ce mi le ordonez şi poate ajung şi la o concluzie voi meditaţi la melodia de mai jos. Era mişto când eram eu la vârsta discotecilor 😛 În plus se potriveşte al dracului de bine cu starea mea de acum. Fireşte, de vină e ploaia.

Toată lumea munceşte…

Şi să nu ziceţi că încep cu mine şi că iar mă laud sau mai ştiu eu ce, o să încep cu alţii. Şi anume cu doi trăsniţi de sătmăreni care au conceput eu şi au muncit şi au… mă rog… S-au dat cu capul de pereţi, dar eu zic că le-a ieşit. Aşa că Darius şi Trexel acum nu mai sunt Darius şi Trexel pentru că împreună fac HelloSM. Şi dacă vreţi părerea mea, chiar arată bine.

 

Apăi, că nah, e cu apăi. Mai întâi nu uitaţi să cumpăraţi luni „Săptămâna Financiară”. Apoi, că tot cu apoi dar de fapt e cu înainte…

Datorită lui Andrei Crivăţ, again, avem eveniment la Cluj. Am fi avut oricum la Universitate pe comunicare şi media, dar acum avem şi pe LIT că aşa e frumos. O să vă mai bat la cap cu treaba asta, dar înainte de toate să vă explic:

Marţi 25 ora 19 la Irish Pub în salonul de nefumători (asta s-o scrie cu litere mari? Nu contează 😀 ) Lucia Verona, Bogdan Hrib şi subsemnata vă vor vorbi. Vă vor deschide ochii şi vă vor îmbia să citiţi, asta dacă nu vă vor împuşca.

Dar, pentru cei ce vor fi prezenţi vom avea şi un concurs – fireşte că vom explica şi acolo despre ce e vorba, dar încerc să vă conving şi aici – Pe fiecare masă se vor afla nişte flyere cu nişte întrebări, dar şi altele cu nişte surprize. Dar pe noi ne interezează alea cu întrebările. Vă spun eu, momentan alea vă interesează.

Nu sunt întrebări grele şi îs doar trei ca să fie cu noroc. Voi răspundeţi, eu le citesc şi aşa aveţi posibilitatea de-a câştiga. Sigur că voi fi subiectivă şi mă va interesa mai mult umorul decât omorul. Ce puteţi câştiga?

                         

Un „Labirint obligatoriu” – pentru că e obligatoriu şi asta e viaţa 😀 ; Un „Cu sânge rece şi albastru” – şi când zic „Un” mă refer la un roman şi „Un” roman la alegere.

Dar astea nu sunt singurele surprize. Veniţi alături de noi să vorbim despre cărţi, în special de cele din categoria LIT şi în mod deosebit despre „Labirint obligatoriu”. Fireşte, vă aşteptăm cu întrebări. Puteţi să le puneţi pe hârtie şi să tăbărâţi pe noi.

Şi ţinând cont că suntem şi doi oameni ai crime-ului acolo, puteţi avea curiozităţi şi în ceea ce priveşte literatura poliţistă. Aşa că nu fiţi timizi dragi clujeni şi încercaţi să ajungeţi să ne vedeţi. Zău că suntem memorabili şi o să vă ofticaţi dacă nu ajungeţi 😀