Toată lumea munceşte…

Şi să nu ziceţi că încep cu mine şi că iar mă laud sau mai ştiu eu ce, o să încep cu alţii. Şi anume cu doi trăsniţi de sătmăreni care au conceput eu şi au muncit şi au… mă rog… S-au dat cu capul de pereţi, dar eu zic că le-a ieşit. Aşa că Darius şi Trexel acum nu mai sunt Darius şi Trexel pentru că împreună fac HelloSM. Şi dacă vreţi părerea mea, chiar arată bine.

 

Apăi, că nah, e cu apăi. Mai întâi nu uitaţi să cumpăraţi luni „Săptămâna Financiară”. Apoi, că tot cu apoi dar de fapt e cu înainte…

Datorită lui Andrei Crivăţ, again, avem eveniment la Cluj. Am fi avut oricum la Universitate pe comunicare şi media, dar acum avem şi pe LIT că aşa e frumos. O să vă mai bat la cap cu treaba asta, dar înainte de toate să vă explic:

Marţi 25 ora 19 la Irish Pub în salonul de nefumători (asta s-o scrie cu litere mari? Nu contează 😀 ) Lucia Verona, Bogdan Hrib şi subsemnata vă vor vorbi. Vă vor deschide ochii şi vă vor îmbia să citiţi, asta dacă nu vă vor împuşca.

Dar, pentru cei ce vor fi prezenţi vom avea şi un concurs – fireşte că vom explica şi acolo despre ce e vorba, dar încerc să vă conving şi aici – Pe fiecare masă se vor afla nişte flyere cu nişte întrebări, dar şi altele cu nişte surprize. Dar pe noi ne interezează alea cu întrebările. Vă spun eu, momentan alea vă interesează.

Nu sunt întrebări grele şi îs doar trei ca să fie cu noroc. Voi răspundeţi, eu le citesc şi aşa aveţi posibilitatea de-a câştiga. Sigur că voi fi subiectivă şi mă va interesa mai mult umorul decât omorul. Ce puteţi câştiga?

                         

Un „Labirint obligatoriu” – pentru că e obligatoriu şi asta e viaţa 😀 ; Un „Cu sânge rece şi albastru” – şi când zic „Un” mă refer la un roman şi „Un” roman la alegere.

Dar astea nu sunt singurele surprize. Veniţi alături de noi să vorbim despre cărţi, în special de cele din categoria LIT şi în mod deosebit despre „Labirint obligatoriu”. Fireşte, vă aşteptăm cu întrebări. Puteţi să le puneţi pe hârtie şi să tăbărâţi pe noi.

Şi ţinând cont că suntem şi doi oameni ai crime-ului acolo, puteţi avea curiozităţi şi în ceea ce priveşte literatura poliţistă. Aşa că nu fiţi timizi dragi clujeni şi încercaţi să ajungeţi să ne vedeţi. Zău că suntem memorabili şi o să vă ofticaţi dacă nu ajungeţi 😀

Între bagaje şi alte cele

Ţinând cont că voi pleca departe, departe, tot mai departe, ghiciţi ce?, aha, vă las cu Vania să vă facă zile negre. Că tot n-am avut timp de nimic zilele astea, doar la sală ce-am mai scăpat. Şi nici bagajul n-am reuşit să mi-l fac până la ora asta, păi de ce?, zău aşa. Aşa că iar am treabă.

De scris de pe drum voi scrie, dacă voi mai avea vlagă. O să încerc să nu uit nimic, să înmagazinez totul în creier şi să relatez cu maximă subiectivitate 😉

Pe această cale – că apoi o fi şi personal – îi mulţumesc lui Andrei Crivăţ pentru implicare, o să detaliez în curând.

Aşadar plecăm gaşcă mare. Eu, Bogdan, George Arion, Ivona Boitan şi, desigur, Alexandru Petria pe care-l vom ridica de pe drum. Şi aşa, în gaşcă, venim să vă spunem despre cărţile noastre şi nu numai. Aşa că ne vedem la: Târgu Mureş ora 17:00, mâine, unde vedeţi pe afişele de mai jos. Poimâine Dej şi Cluj, respectiv 14:30 şi 19:00. Da, apoi voi dormi bubă. Nu ştiu de ce dar asta cu dormitul cred că o să-mi iasă de mâine seară. Dimineaţa trezirea la 6:30, aşa că, da, va trebui să vă părăsesc devreme în seara asta. Încă mai am de călcat, de gătit, de spălat, de aranjat, de văzut şi gândit. Cam multe pentru un singur om. Aşa că ne auzim când om putea, dacă om putea. Eu zic că da. See you!

 

UPDATE: Noua mea obsesie:

Din Inbox

Mă rog, asta a fost chiar telefonic, dar putea la fel de bine să fie şi în inbox. Cred că va trebui să am o categorie care să se numească aşa la câte mailuri tâmpite primesc. Nuuuu, nu e cazul persoanei de faţă. Doamne, cum reuşesc eu să gafez mereu.

De fapt voiam să vă spun că s-a schimbat planul. Nu ştiu dacă voi mai fi joi la Şcoala Centrală, dar sigur voi fi miercuri la Liceul Mihai Eminescu în locul lui Răzvan Dolea. Aşadar: miercuri, ora 14:30, Liceul Mihai Eminescu. Vorbim despre fantasy, că am înţeles că literatura poliţistă nu, că prostim copiii, brrr. Right! Chiar aşa. Dar ne conformăm, ce să facem.

Vineri sunt iar în Bucureşti la USR. Chiar aş vrea pe această cale, dacă se poate, ceva mai multe detalii. Chiar şi un afiş ceva pentru a prezenta evenimentul. Domnule, Gârbea, se poate? Sau Lucia. Care doreşte 😀

Iar duminică plec la Londra pentru fix patru zile.

Ce fac acolo? Eh, o să vă spun eu. Da. E legat de cărţi. De cele poliţiste. Cum adică ce fac acolo? Treabă. Clar? Că nu se duce nimeni la distracţie. Ruşine să vă fie dacă măcar aţi gândit una ca asta.

Poate vă interesa şi nu ştiaţi cum să întrebaţi

Acesta e un program aproximativ a ceea ce va urma să se întâmple. Din păcate nu ştiu dacă pot anunţa evenimentul de pe 19-21 sau 18-20, cum o fi, dar vă spun că nu e în ţară 😀

Iar pe 16-17 ar trebui să mai fie ceva la USR, dar încă nu ştiu sigur. Vă anunţ din timp.

 

Acum, zice Iulia (vă reamintesc că nu toate sunt bătute în cuie, aşa că o să le anunţ şi pe rând la momentul oportun):

Începem cu 15 aprilie – Şcoala Centrală Bucureşti – fantasy (dar pun pariu că or să vrea crime 😀 )

23 aprilie – Piteşti. (După cum vă spuneam înainte de asta este şi acel eveniment peste hotare, dar nu vă spun că nu cred că am voie încă).

Pauză până în mai care începe în forţă:

3 – Târgu Mureş 😀 Iah, again. Şi cu arkuda, dar şi cu crime-ul.

4 – Bistriţa (again şi ăsta, sper să fie şi Petria până atunci)

5 – Iah, Cluj. Ăsta abia îl aştept.

Pauză cam mare până pe 19-23 mai când va fi Iaşul.

Şi 28 Alba Iulia.

Dacă mai apare ceva între timp o să vă ţin la curent. Dacă nu, tot o să vă ţin la curent.

 

P.S: Mădălina, da, n-am uitat mâine şi culinarele 😛

Frumoşi, tineri si emoţionaţi

Sigur că nu despre mine, Stela sau Bogdan e vorba aici.

 

Da, şi noi am lansat, vedeţi ce, că de aia sunt poze. Dar despre asta poate mâine de am mai mult timp. – Mâine la Bistriţa la ora 14 la Biblioteca Judeţeană eu şi Bogdan – Aşadar, cum ziceam, nu, nu despre noi e vorba, ci despre ei. Doi dintre autorii Tritonic din colecţia Media, cu minunata carte “Bloguri, facebook şi politică”.

Doar Tudor şi Paul doi dintre autori au fost prezenţi, aşa ca n-am avut ocazia s-o cunosc şi pe Florenţa. Evenimentul foarte mişto. Dar ar fi fost şi mai mişto să fi fost interactiv.

Oricum, tinerii autori foarte emoţionaţi mai ales Tudor, dar îi iert că sunt şi ei mici. Şi mă bucur că i-am cunoscut. Doi tipi super mişto. Să aveţi baftă şi să vindeţi multttttttttttt!

Cam atât din Târgu Mureş. Şi nu, n-am auzit ungureşte încă. Şi nici nu cred că voi mai avea timp. Ne auzim mâine după lansare. Pentru că până atunci voi fi la volan.

Citiţi! Citiţi!

 

Mulţumesc, Vlady!

 

P.S: Arhi a scris despre Văduvă. Mulţam fain!

A fost şi Chişinău

O să încep prin a spune: „Wow, uite, mă, că mă iubeşte” 😀 Vorbesc, fireşte, despre Crina. Crina care a scris pe blog. Despre cine o fi scris pe blog? A?!!! Să aud?! Ce ştiri importante au generat politicienii pentru a li se face onoarea asta? A? Să aud. Exact, exact, tot pe mine mă iubeşte mai mult şi mai mult 😀

 

Şi vă pot recomanda cu toată dragostea cartea de mai jos? Sigur că pot. Daţi click pe ea şi comandaţi-o. Acum cât e caldă.

Ştiţi deja că am fost la Chişinău. Ştiţi deja că am dat interviuri, pe care le am, dar sunt mp3 şi nu le pot publica aici. Cel de la TV îl aştept peste două săptămâni. Dar… nu vorbeam despre asta. Chişinăul, da? Oraş nostalgic. Seamănă cu Bucureştiul comunist. Gri, trist şi totuşi, ei da, există şi un totuşi, oamenii sunt calmi, relaxaţi, nu aleargă ca nebunii. Traficul? Da, aici îl putem compara cu cel din Bucureşti. Bogdan o să spună că e oraşul gropilor. Ei, lasă, parcă noi am duce lipsă.

Când am fost la „Vocea Basarabiei”, moderatoarea m-a şocat întrebându-mă dacă nu mi-a fost frică să vin la Chişinău. Ca tâmpita am întrebat de ce să-mi fie? Iar ea mi-a explicat, în direct, că majoritatea românilor cred că la Chişinău e violenţa în stare pură. Români tâmpiţi, dacă mi se permite. Voi credeţi că la Chişinău e ca la noi? Nu e. Dacă ţipi pe stradă eşti arestat, la noi nici dacă te omori nu te întreabă cineva de vorbă. Aaa, poveştile cu rakeţi, s-au dus, ăia, da. Staţi calmi, nici un pericol.

Ştiţi ce e minunat la ei? Totul e gri, dar când intri într-o clădire, fie restaurant, magazin etc, ei bine, parcă intri în altă dimensiune. Totul e lux. În restaurantele lor se cântă la harpă, vioară, chitară, pian, etc. De ce să-i băgăm fraţilor în românica, că-i stricăm. Ei încă mai păstrează nişte valori. Sigur, îi stricăm oricum. Şi vă spun un secret, tot românaşii noştri fac scandal şi acolo. Aşa că…

Da, problema cu limba există. Pentru că sensurile cuvintelor sunt puţin denaturate. Dar te obişnuieşti repede, chiar dacă îţi vine să râzi în hohote. Mai e şi problema celor care ştiu doar rusă. Dar semnele sunt ajutătoare întotdeauna. Iar vorbitul din mâini nu face rău.

Mâncarea?! Dacă mai stăteam o zi ajungeam balenă. Merită să mergeţi la Chişinău măcar pentru a mânca. E un deliciu. Ohhh, abia aştept să mă reîntorc.

Şi după cum ştiţi la Chişinău a fost şi prima lansare a indiciilor. Dumitru Crudu, după cum v-am mai spus, mi-a citit cartea cu o atenţie demnă de invidiat. Ba chiar m-a întrebat dacă la noi chiar există expresia „a dormi bubă” sau am inventat-o eu. M-a impresionat mult. E mare lucru ca cineva să te citească cu atâta atenţie. Şi tot aşa cum v-am spus, mai târziu, după lansare, am avut o discuţie despre Iolanda Ştireanu. Ei, vedeţi, domnişoara asta n-a reuşit să-i impresioneze doar pe români. Şi ţineţi cont că domnul Crudu nu citise Indiciile. Dar i le-am făcut cadou. Sper să le citească cu plăcere.

Şi apoi, tot cum v-am mai spus, am mers să o văd pe Stela Popa. Cele „100 de zile” ale ei au făcut furori. Iar Stela a dat enorm de multe autografe. Ba chiar era să rămână şi nemîncată din pricina asta. Dar noi am aşteptat-o şi i-am oferit nişte chestii din alea sănătoase. Eu nu înţeleg cum poate mânca aşa ceva când la Chişinău numai sănătos nu e cazul să mănânci 😀 Dar Stela e cu sănătatea! Io nu!

Impresii ar fi multe, dar mâine voi fi plecată din localitate, apoi mă voi întoarce şi ghiciţi ce? Exact, voi face bagaje, pentru că marţi… dar mai multe la roşcată şi la nesuferit 😀

No, să citiţi bine, v-am dat temă până mă întorc 😉

Povestea unor lansări

Am atât de multe să povestesc şi am rămas atât de în urmă… Sper doar ca Basarabia să mai aibă puţină răbdare până voi veni cu impresiile mele legate de acele locuri. La fel şi Nea Costache, pentru că merită să fie promovat, dar momentan am atâtea să vă spun…

Mai întâi trebuie să le mulţumesc unor oameni:

Lucia…

Horia Gârbea…

Ciutacii (Mana şi Victor)

Chinezu din popor

Simona Ionescu, pentru că şi-a smuls din programul ei aglomerat pentru a veni şi pentru că n-a răspuns la telefoanele ce-i ţârâiau tot timpul.

Geocer, pentru că m-a răbdat

Arionii, pentru că încă mă mai suportă

Adrian Năstase, pentru că mi-a cerut autograf… 😀

Membrilor juriului nu le mai mulţumesc, dar ei ştiu că o fac… Lilick şi Mădălina au fost senzaţionale, iar Valive este timidă, cu toate că n-ar trebui.

Roger şi Sorin, hai să zic şi de voi… 😛

Vorbim despre prima parte a zilei. Cu toate că, acum, am un regret pentru că cineva nu a putut să participe pur şi simplu la eveniment. Îmi cer eu scuze… cine ştie, ştie. Am încercat cu o ironie fină să-i atrag atenţia, dar deh… n-a mers. În fine, nu mai contează şi întotdeauna la un eveniment unde sunt persoane importante vor fi şi cârcotaşi. Doar că eu am crezut că suntem între prieteni.

Trecând peste partea asta trebuie să vă spun că Mana a ţinut să-mi facă o surpriză. Aşa că nu a venit numai ea, dar l-a adus şi pe Victor.

Horia Gârbea a fost acolo să ne susţină pe mine şi pe Lucia.

Lucia, desigur, a fost strălucitoare ca de obicei, iar cartea ei… da, e prima în vârful celorlalte. I-am detronat pe toţi 😀

Chinezu, ca un Chinez şi el, a tot comentat şi a stat tot timpul cu laptopul în braţe. Ce oameni…

Geocer, desigur, ne-a suportat.

Iar Adrian Năstase a ţinut un speach de zile mari. Mamă ce am mai râs. E chiar mişto. Aşa că le-am propus celor prezenţi un exerciţiu de imaginaţie: să-şi închipuie că AN-ul dispare chiar atunci din faţa lor, iar Lala intră în scenă.

Pe urmă Lucia şi moi am dat autografe, iar Mădălina mi-a propus s-o otrăvesc. Încă nu vreau s-o fac 😀

Apoi l-am confundat pe domnul Mladin cu domnul Coşovei, dar Ştefania Coşovei mi-a luat apărarea 😀

Oi mai fi făcut prostii, eu ştiu…

Oricum, prima jumătate a zilei a fost excepţională. Mă oftic doar că n-am apucat să fac poze cu Ciutacii şi Chinezu.

Cel mai dulce moment al zilei a fost telefonul lui Alex, cine ştie cunoaşte 😉

 

 

 

 

 

 

Apoi m-am mutat la Muzeul de Istorie şi Târgul de carte Amplus. Acolo le-am găsit pe Oana Duşmănescu cu minunea ei de bebe, dar şi pe Stela Popa. Mă bucur că Stela a acceptat să stea lângă mine în timpul lansării pisicii. Dar îmi pare rău că din pricina oboselii a ratat azi Sibiul. Asta este… Se mai întâmplă. Oricum, Stela tot va ajunge la Sibiu, v-o trimit eu legată dacă e cazul.

Apoi m-am mai lansat şi eu o dată şi m-am bucurat să-l revăd pe Mihai însoţit de două domnişoare foarte frumoase: Steluţa (cu o imaginaţie puţintel mai perfidă ca a mea :D) şi Cristina(?!), dacă ţi-am greşit numele poţi să dai, promit să stau.

 

 

 

 

După toate astea, alături de Bogdan Hrib – doar nu vă închipuiţi că a lipsit vreun moment – am avut o mini şedinţă din care Geocer n-a auzit absolut nimic 😛

Aşa că în miez de noapte am ajuns şi acasă.

Îmi pare rău doar că am ratat prăjiturile Luciei. Dar am promis că după toată nebunia asta o iau de mână pe Mana şi o vizităm aşa cum se cuvine.

Aaa, şi să nu uit, am primit trandafiri galbeni, de la cine nu vă spun, numa aşa de-a dracu’ 😀 Ziceţi voi că nu merit să zac. Nu, nu merit, că am de scris ceva important ce trebuie predat mâine la prânz. În concluzie nu merit nimic.

Şi acum… da, mă pregătesc pentru Ardeal. No, staţi că viu… dar mai încet, ardeleneşte aşa 😆

Concluzii găsiţi la Geocer, Mădălina, Lucia, Lilick şi pe unde or mai fi că eu nu mai pot.

P.S: Meme, eşti o dulce şi când nu eşti prezentă fizic. Sper să te revăd într-o zi.

Lungă zi…

Dar frumoasă. Şi m-am bucurat să-mi revăd unele din personajele reale. Şi m-am întristat gândindu-mă că altele sunt departe. Dar nu o să dezvolt acum, vă las cu poze, câteva, pentru că sunt peste o sută. Iar mâine… trebuie să muncesc, altfel mă omoară Alexandru Arion, cu toate că din poze s-ar zice că altfel stă situaţia.

Lucia, mulţumesc pentru tot!

Geocer, îţi mulţumesc că ai rezistat 😀

Oh, şi da, subtil domnule Roger, foarte subtil 😀 Dar voi dezvolta, promit, mâine cum voi prinde puţin timp liber.

Şi tot atunci o să vă spun şi despre Nea Costache – îmi cer scuze, dar nu mai sunt capabilă să pun şi linkuri. Punem mâine tot ce trebuie. Cei care mă aveţi prietenă pe facebook veţi putea vedea mai multe poze.

Şi mai multe aflaţi la Lucia şi Geocer