Stuff…

O să încep prin a vă spune că pe Prwave găsiţi Inocentul VIII şi aici aveţi recomandată Regina arkudă sau invers.

 

Şi acum leapşa de la Iulia, pe care o transmit de la început tuturor piteştenilor, dacă o vor, normal.

 

 

 

1.Câte cărţi ai citit pâna acum in 2010?
46, cam puţine, ştiu, dar astea sunt

2. Câte cărţi de ficţiune şi cate de nonficţiune?
Noroc că le notez: 22 ficţiune, restul până la 46 puneţi voi

3. Care e proporţia de scriitori barbati vs. femei?
Nu o să mă uit să văd. Îmi e indifferent. Oricine poate scrie bine

4. Care este cartea preferată citită in 2010?

Am mai spus, nu am aşa ceva. Depinde de starea de spirit. Totuşi cred că încă sunt sub influenţa lui Dante, dar numai “Infernul”

5. Care este cartea care ţi-a plăcut cel mai putin în 2010?
N-am aşa ceva.

6. Care e cea mai veche carte citită?
Păi tot “Divina comedia”.

7. Dar cea mai nouă?
“Hoţii de timp”, Ivona Boitan

8. Cel mai lung şi cel mai scurt titlu?
Nu pot gândi acum, sunt prea obosită.

9. Câte cărţi împrumutate de la bibliotecă?
Păi, la naiba, n-am mai împrumutat cărţi de la bibliotecă de prin anul trei de facultate. Adică hăhăăăă (şi nu râd a la Băse) de foarte mult timp.

10. Câte cărţi citite sunt traduceri?
Din păcate cele mai multe, dacă ar fi să fac o proporţie aş spune că 75%

11. Care e cel mai citit autor anul acesta?
Nenea ălă cu trilogia “Millenium”, am un lapsus şi îmi e lene să-i dau un “goagăl”, daţi şi voi.

12. Care e personajul principal din cărtile citite de pana acum?
Lala, evident, că eu îmi citesc şi cărţile mele :)))

13. Ce ţări ai vizitat prin cărţile citite?
Fictive sau reale? Prea multe pentru a le enumera

14. Ce scriitori descoperiţi in 2010 ai vrea să citesti mai mult?
Hmm, păi, nu ştiu sigur, sunt câţiva autori români de SF, dar nu îmi amintesc acum cum se numesc şi aşa cum am spus îmi e lene să caut.

15. Ce carte nu ai fi citit dacă nu ţi-ar fi fost recomandată?
N-am idee.

16. E vreo carte a cărei lectura îţi pare rau că ai amânat-o?
Sunt multe care-mi dau senzaţia asta.

Până şi propria-mi personalitate m-a părăsit.

Aşa am aflat, aşa vă spun.

 

Aş scrie ceva, dar sunt atât de nervoasă că nu sunt în stare să leg două cuvinte inteligibile şi să vă spun ceva interesant. Aşa că, fără să vrea, Mădălina m-a salvat. – Doamne, cât sunt de nervoasă, aş vrea un sac de box, dacă mai e şi uman cu atât mai bine –

Aşadar purcedem în a da curs lepşei. Păcatele mele culinare.

Nici măcar nu e mult de spus, pentru că urăsc tot ce e dietetic. Uneori îmi plac salatele, dar pentru asta îmi trebuie stare de spirit. Nu, nu mă omor cu dulciurile pentru că am mâncat într-o zi, acum vreo şase ani, atât de multe că mi s-a aplecat. Dar mă omor după grăsimi. Tot ce e gras şi riscă să-mi crească colesterolul e bun. Restul nu contează. Bine, poate ar fi cazul să vă spun care e cel mai mare păcat al meu în materie de mâncare foarte grasă şi foarte nasoală pentru unii: untura pe pâine. Na! Aia îmi place atât de mult că aş putea renunţa la orice altceva. Din păcate cam puţină untură pe lumea asta. Dar încă pot visa la ea. Sper că m-am achitat de leapşă şi nu o dau mai departe pentru că mie îmi place să le închid.

 

Bine, na, un link pentru Vania că risc să mă omoare ăsta cu un topor înfipt în cap.

 

Şi cum spuneam, sunt atât de nervoasă că ar fi bine să nu mă întrebaţi de vorbă.

 

UPDATE: BUZAU

 

 

 

Câteva vorbe şi o leapşă culturală…

Pe Club aveţi o mică prezentare a lui „Dorian Gray”, da „Portretul lui Dorian Gray”, carte scrisă de Wilde.

Dacă mă mai întreabă cineva de ce recitesc, again, „Infernul” lui Dante răspunsul îl are public: pentru că vreau să ştiu exact unde ajung, fără ocolişuri. Ar fi bine să îl citiţi şi voi, s-ar putea să vă intereseze. Despre operele lui Platon n-am să vă povestesc acum. Mă gândesc că e destul de greu să le recenzez, dar găsesc eu o soluţie. Oricum, şi astea ar trebui citite, încă sunt actuale. Vă garantez. Iar puţină gândire filozofică nu strică. Cel puţin n-au cum să vă bage mai rău în depresie. Aaa, scuze, eu eram aia cu depresia. Voi, ca să ajungeţi depresivi, vă rog citiţi „Infernul” sau recitiţi-l.

 

Şi acum leapşa.

E a doua leapşă pe care mi-o dă Daniela. Prima oară m-am fofilat. Acum nu mai pot, dar îmi şi place aşa că nici nu mai vreau să o fac. Să începem:

 

1 Citatul tău preferat dintr-o poezie a lui Eminescu:

Ei, hai, că am tot zis care e poezia mea preferată, doar că o prefer cu totul, nu la citat. Dar o să încerc cu două strofe, fie: „Amorul unei marmure”

 

Căci te iubesc copilă, ca zeul nemurirea,

Ca preotul altarul, ca spaima un azil;

Ca sceptrul mâna blândă, ca vulturul mărirea,

Ca visul pe-un copil.

 

Şi pasu-n urmă-ţi zboară c-o tainică mâine,

Ca un smintit ce cată cu ochiu-ngălbenit,

Cu fruntea-nvineţită, cu faţa cenuşie

Icoana ce-a iubit.

 

2 Poeţii preferaţi de naţionalitate română:

 

Minulescu

Coşbuc

Eminescu

 

3 Poeţii preferaţi de naţionalitate străină:

 

Poe

Baudelaire

(Or mai fi dar nu mi-i amintesc acum)

 

4 Poeţi contemporani:

Răzvan Dolea

George Arion

Adrian Suciu

Şi mulţi alţii…

 

5 Scriitori preferaţi

Wilde

Poe

Cervantes

Dante

Şi mulţiiiiiiiiiiii……

 

6 Scriitori contemporani

Oh, cât de mulţi sunt:

Lucia Verona

George Arion

Bogdan Hrib (Somalia a fost chiar bestială)

Ivona Boitan

Ioan Sorin Usca

Constantin Stanoiu…

Şi mai sunt…

 

7 Ultima piesă de teatru văzută

„Lady Capuletti”

 

8 Ultimul spectacol de opereta vazut

„Voievodul ţiganilor”

 

9 Cărţi preferate

La asta chiar nu pot să răspund pentru că depinde mult de starea de spirit. Dar „Infernul” rămâne printre primele. Nu întreaga „Divina comedie”, ca să ne înţelegem.

 

10 Cu ce scriitori, dacă ar trăi azi, ţi-ai dori să fii prieten

Cu Dante şi Wilde.

 

11 Ce carte scrisă deja ţi-ar fi plăcut să fie scrisă de tine şi de ce

Ei na, sunt prea arogantă ca să-mi doresc aşa ceva.

 

Şi cam atât. M-am gândit bine şi dau leapşa mai departe în lumea spiritualităţii şi cea a poeziei: Vania, na, să te saturi 😀 ; Cella, te rog, sunt sigură că e pe gustul tău.

Yap, m-am liniştit!

De tot. Şi sunt aşa de liniştită că preved cum o să fac cea mai mare prostie din viaţa mea. Culmea e că îmi convine de minune. Decizii, oarecum, ferme. Interesant mai e şi capul omului.

Şi nu, nu e de vină concursul de bloguri, aş fi vrut să pot da vina pe el, dar nu „poc”. Eh, ce ştiţi voi ce înseamnă să iei fiecare blogger care a propus cel puţin treizeci de oameni şi să faci liste 😀 Pentru asta mita va fi foarte mare 😆

Bine, să preluăm leapşa de la Bogdan, nu de alta, dar oricum nu vă spun ce mi-a trecut prin cap. Că mi-a trecut ar fi una, dar că a rămas e surprinzător 😉

 

Principala trăsătură a caracterului meu: Durerea în dos 😀

Calitatea pe care o prefer la un bărbat: Să mor care s-a gândit vreodată

Calitatea pe care o prefer la o femeie: Inteligenţa

Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: Ăia doi? Adică ăia doi care ştiu mai multe decât ceilalţi cinci sau şase? Faptul că mă fac să mă simt bine oricât de rău aş fi.

Principalul meu defect: Aroganţa

Ocupaţia mea preferată: Scrisul, cititul

Visul meu de fericire: Mno, pentru asta trebuie să mă mai analizez vreo trei ani.

Care ar fi cea mai mare nefericire a mea: Să trăiesc prea mult.

Ce-aţi vrea să fiţi? O pisică mare şi neagră

Ţara în care-aş vrea să trăiesc: Nu e pe planeta asta

Culoarea preferată: Negru

Floarea preferată: Trandafirul albastru

Pasărea preferată: Vulturul

Prozatorii mei preferaţi:Sunt prea mulţi

Poeţii mei preferaţi: Eminescu, Coşbuc, Labiş, Minulescu.

Eroul meu preferat: Moartea lui Pratchett

Eroina mea preferată: Depresia 😆

Compozitorii preferaţi: Enescu

Pictorii preferaţi: Şi aici sunt prea mulţi

Eroii din viaţa reală: Cred că sunt prea arogantă pentru a avea aşa ceva

Eroinele din istorie: Ioana D’arc

Bautura şi mâncarea preferate: Pepsi se pune la băutură? Spaghetti

Numele preferat: Anasstassia (sigur că sunt bolnavă cu Romanovi)

Ce detest cel mai mult: Ipocrizia

Personajele istorice pe care le detest cel mai mult: Nu m-am gândit niciodată la asta

Darul natural pe care-aş vrea să-l am: Să zbor

Cum aş vrea să mor: Repede

Starea de spirit actuală: Nervoasă

Greşeli care-mi inspiră cea mai multă indulgenţă: Eheee, voi să fiţi sănătoşi

Deviza mea: Nu îmi ghidez viaţa după devize

***

Care este cuvântul favorit: Pisici, pisici, pisici….

Care este cuvântul pe care îl deteşti cel mai mult: Cine dracu’ detestă cuvintele?

Ce îţi face plăcere în mod deosebit: Să dorm

Care este înjurătura favorită: Jesus!

Ce sunet îţi place cel mai mult: Al ploii ce se loveşte în fereastră

Ce sunet îţi displace: Urăsc claxoanele

Ce altă profesie ţi-ar plăcea să practici: Nu mi-ar plăcea o profesie, ci doar să am suficienţi bani pentru a călători

Ce altă profesie nu ai practica nici în ruptul capului: Eh, multe.

Dacă te-ai putea transforma, la dorinţă, într-un animal, care ar fi acela: Pisicăăă…

Dacă Raiul există, ce ai dori să îţi spună Dumnezeu când ajungi la Porţile Raiului: Un bine ai venit ar fi satisfăcător.

Îţi lipseşte ceva: Da, unii din prietenii mei

Chiar oricine poate să fie artist: Nu!

Susţii vreo cauză: Multe…

Ce ai fost capabil să faci din dragoste: N-am idee, nu m-a pus nimeni în situaţia de-a face ceva anume.

Ce ţi se reproşează: Că sunt prea nepăsătoare

Scrie-ţi epitaful: Lasă, prefer să mi-l scrie alţii.

 

Cu toate că ştiu că nici nu mă va băga în seamă, îi pasez leapşa lui Darius în speranţa că o să pot citi şi eu ceva să înţeleg ce nu are legătură cu Satu Mare.

Mulţumesc pentru atenţie! Bye

Lucia şi Loredana

Update: Hobbitul se joacă cu interviurile 😀 M-a distrat mult ideea lui. Dacă aş fi fost la scriitori nerecomandabili eu i-aş fi răspuns, numai aşa pentru curajul de-a spune lucrurilor pe nume. Ei, dar puteţi vedea prima parte a interviului cu mine aici. Spor la citit.

***

Sau Loredana şi Lucia dacă e să fim corecţi. Adică ambele mi-au plasat aceeaşi leapşă. Leapşă ce se fâţâie prin blogosferă fără nici o jenă 😀 Am făcut tumbe ca să scap de ea, vă jur. Dar nu se poate. Leapşa e leapşă şi până la urmă tot te loveşte. Asta dacă nu o loveşti tu pe ea.

Acum sunt nevoită să vă spun ce am învăţat eu în 2009.

Grea chestie, dar am învăţat multe. Mă rog, în fiecare zi înveţi câte ceva, altfel nu s-ar putea. Am trăi degeaba. Iar unii o fac cu mândrie. Eu nu îs aşa mândră, aşa că mai şi învăţ, chiar dacă nu întotdeauna îmi convine persoana care-mi transmite înţelepciunea.

Am învăţat de la un personaj pe care nu-l plac să nu citesc cărţi de acelaşi autor una după alta. Şi a avut dreptate, pentru că rişti să te plictiseşti. Cred că de aia n-am mai reuşit să-l termin pe Larsson 😀

Am învăţat că „dracul nu e întotdeauna atât de negru”.

Poţi avea prieteni adevăraţi cunoscuţi în mediul online.

Am mai învăţat că uneori e bine să fii calm şi să aştepţi momentul prielnic pentru a da lovitura decisivă. Şi cu toate astea nu am făcut-o când am avut ocazia. Nu ştiu, asta să însemne că am devenit un om mai bun? Nu cred.

Am învăţat că nu am întotdeauna dreptate. Ăsta e un adevăr nasol, credeţi-mă! Şi dacă-l mai şi admit e şi mai rău. Devin umană. Vă rog, nu vreauuuuuuuuuuuuuuu 😀

Am mai învăţat şi că viaţa e mai frumoasă atunci când nu te gândeşti tot timpul la ea.

Că există, totuşi, oameni pe care te poţi baza necondiţionat. Dar şi că nu e bine să te încrezi până la Dumnezeu, ca să nu te trezeşti că aterizezi.

Să nu mai cred tot ce văd cu ochii mei. Uneori s-ar putea să nu văd cum trebuie.

Şi, cel mai important, am învăţat să ascult. Ceea ce nu prea mi se întâmplă.

Şi, desigur, că iarna nu-i ca vara 😀

Restul nu mi le amintesc, oi mai fi învăţat câte ceva, dar cine mai ştie?

Şi nu, nu dau leapşa mai departe. O ţin pentru mine. Doar v-am spus că am învăţat şi să fiu mai egoistă, ce naiba?

Şi n-am scăpat…

Am urmărit leapşa asta cam peste tot. Şi de fiecare dată răsuflam uşurată că nu m-a nominalizat nimeni. Dar Cella mă iubeşte prea mult, aşa că nu s-a putut abţine 😀

 

1.-Ce ai recomanda(şi de ce) unui dezamăgit în dragoste?

 

Ceva fizică cuantică. După ce termini o astfel de carte, sigur nu te vei simţi mai bine, dar nici motive de plâns nu ai 😀

 

2.-Ce ai recomanda(şi de ce) iubitului/iubitei?

 

Biblioteca din casă. Toată.

 

3.-Ce ai recomanda(şi de ce) celui mai bun prieten?

 

Cărţile mele, dar le-a citit deja 😀

 

4.-Ce carte ai recomanda(şi de ce) unui copil de 10 ani?

 

Acum o să ziceţi că sunt nebună. Dar sunt sigură că la vârsta asta doar Harry Potter poate deschide apetitul pentru lectură.

 

5.- Ce carte ai recomanda(şi de ce) unui mare aventurier călător?

 

Dumas. De la „Cei trei muşchetari” până la ce mai vrea el. Tatăl, că fiul e mai sentimental.

 

6.-Ce carte ai recomanda(şi de ce) unui duşman cunoscut?

 

Păi duşmanului meu să-i recomande un prieten de-al lui că eu nu sunt Maica Tereza.

 

7.-Ce carte ai recomanda(şi de ce) unei persoane care nu iubeşte lectura?

 

Unui astfel de om i-aş recomanda în zadar, pentru că tot nu o să citească. Să fim serioşi.

 

8.-Ce carte ai recomanda(şi de ce) unuia cu nasul pe sus?

 

Nu am nici cea mai vagă idee.

 

9.-Ce carte ai recomanda(şi de ce) celui/celei care apare primul pe lista ta de blogroll?

 

Lui Andrei Bădin? Să recitească „Dosarul Flota” sunt sigură că i-a scăpat ceva esenţial.

 

10.-Ce carte ai recomanda (şi de ce) unuia care crede că le-a văzut pe toate în viaţă?

 

Ăsta de ce ar mai avea nevoie de recomandări. Oricum le ştie pe toate.

 

Menţionez şi pe această cale că e destul de personală treaba asta cu lectura. Fiindcă fiecare se raportează la ceea ce îl interesează. E foarte greu să recomanzi cărţi, atâta timp cât nu sunt doi oameni la fel şi nu se raportează la aceleaşi valori. Aşa că citiţi orice, numai citiţi!

Am răcit, dar mă tratez

Ca să nu zic că am înnebunit şi mă tratez că asta se ştie deja 😀 Am dormit multtt şi am mâncat puţinnn, ceea ce e bine după atâta fast turcesc în stomacul meu. Cel puţin aşa cred.

Că tot sunt puţin mai coerentă am decis să răspund unei lepşe şi să vă fac cunoştinţă cu o mică desenatoare. Nu îmi permit să iau nici o operă şi să o postez pe blog, dar vă îndem pe voi să vă uitaţi. Desenele Enyei sunt cu adevărat fabuloase şi mai vreau şi altele. Multe, multe, multe. Mă gândesc chiar să îi cer o colaborare, după ce o să vedeţi o să mă înţelegeţi de ce şi pentru ce. Dar cum mai e până în toamna viitoare când vreau eu să apară cartea surpriză, mai aşteptăm. Cel puţin mă bucur că am găsit un candidat pentru ceea ce am eu în cap de ceva timp, bine, de ceva ani. Priviţi şi vă minunaţi!

 

Apoi, că tot am fost un om rău. Ba bolnav, ba plecat, ba plec iar şi l-am cam lăsat pe Chinezu’ cu ochii în soare, am decis să răspund la leapşa aia de mi-a dat-o în timp ce eu încercam să adun raze mai reci pentru trupul mult prea înferbântat de atâta căldură.

Şi mă întreba Chinezu’ cam unde mi-aş dori eu să ajung şi n-am ajuns.

Eh, ce întrebare…

 

Da, Hawaii-Maui e singura mea dorinţă arzătoare. Şi voi ajunge chiar de-ar fi ultimul lucru pe care-l fac în această viaţă.

Pe rând şi pe puncte

Pentru că am rămas în urmă cu multe, azi vom face aşa:

 

1 Mai întâi să răspund la o leapşă pe care mi-a oferit-o Vania. Care a fost regula? Parcă să spun ultimele versuri citite ale unui contemporan, care m-au impresionat.

Aşadar, desigur, rămânem la Dinu Virgil şi la a sa „Carnea cuvântului” şi anume „Adevărul 1”:

„M-aş bucura să înţeleg adevărul;

E o poveste adormită demult,

Într-un colţ al nemuririi noastre,

Ce încă respiră aerul proaspăt

De primăvară…

O umbră (mai mare decât adevărul însuşi)

Înlocuieşte, plină de viaţă, sufletul;

Îndoiala macină nemiloasă;

Cei puternici ascund, cei slabi tac;

Adevărul nu face decât să aştepte Omul!”

 

Şi dacă SkyRain o fi de acord, tot cu această poezie mă afiliez şi eu trenului cu abur. Pot? Pot?

 

2 După cum a spus şi Geocer, n-am murit. Cum să mor când m-am întâlnit cu Geocer, Ioana şi Iulia? Şi am băut cafea şi sucuri naturale, mai puţin G, fiind singurul domn era musai să bea o bere 😀

Cum n-am poze o să revin mâine cu mai multe detalii. Bine, mâine voi reveni cu forţe proaspete, cred 😀