Fac bine, dacă vă întrebaţi. Că ştiu că unii nu pot trăi fără răspunsul cuvenit acestei întrebări. Dar am lucruri de făcut. Se mai întâmplă. După cum ştiţi vineri Ivona a lansat „Crăciunul Mincinoşilor” într-un cadru festiv, cu pom de iarnă şi decoraţiuni, la librăria Cărtureşti din incinta Muzeului Ţăranului. Tare frumoasă locaţie. Tare frumoasă lansare. Atât de prietenoasă, plină de copii, plină de părinţi, plină de o mie de lucruri frumoase. Şi datorită lui Candice copii au fost şi pictaţi pe faţă. Păi, da, m-aş fi pictat şi eu dar nu a mai fost timp. Niciodată nu mai e timp şi pentru mine 😦 Lasă, trece!
Acum mă pregătesc pentru Sibiu. Ce fac acolo nu vă spun încă. Vă spun după ce vin că aşa mi se pare mie a fi corect. În plus n-am primit încă afişul şi să vorbesc fără dovezi mi se pare prosteşte.
În rest, tot ce ştiu. Citesc: dacă nu sunt vampiri, vârcolaci sau alte din astea sunt îngeri decăzuţi. Adică am treabă, ce mai. Scriu la două cărţi şi trebuie să răspund la o grămadă de mailuri. Uhh, îmi e şi frică să mai deschid mailul. S-au adunat atâtea că unii, probabil, între timp, s-au sinucis. Probabil.
Ada a pus finish romanului „Sărutul morţii”. S-o creadă ea, epilogul a fost al meu. 😀 V-am spus că am scris cartea asta în colaborare cu Ada? Cred că da, dacă nu vă spun acum. Sunt la ultimele retuşuri apoi o pregătesc pentru mail, transmis, primit şi de aici ce-o fi vom vedea.
Acum să vă spun şi că am ajuns să dorm ca o pisică? Adică 80% din timp, mai bine nu vă spun. Dacă nu adorm cu cartea în mână, atunci adorm cu laptopul în braţe. M-o fi muşcat musca aia faimoasă? Ei, nu-i bai, m-oi trezi până la vară. Iarna hibernez, că na.
Am mai aflat că anul 2010 nu va rămâne în urmă, cică 2011 va fi tot aşa, adică de tot căcatul. Deci mna, cel puţin ştiu că până vine sfârşitul lumii ar trebui să stau închisă în casă. Da, ştiu, nu pare amuzant. Mai avem un an până la sfârşitul lumii şi eu mi-l plănuiesc fugind de lume. Ei, şi ce vă doare pe voi, a?
Am mai aflat că la băutură scriu prostii pe facebook. Aşa mi-a zis Candice, şi a zis să nu mai beau, cică gata. Dar eu nu băusem, pur şi simplu scriam prostii 😆 Oricum, ideea e că i-am convins pe oameni că nu e bine să mă lase să beau alcool. Nu că mi-ar face vreo plăcere, adică eu nu pot să simt plăcerea aia a alcoolului. Cred că sunt stricată. Mna.
A, v-am spus că scriu? Mai bine nu vă spun. Oricum, dacă Ivona a avut o mare surpriză pentru voi, în două, trei luni împreună vom avea o mare surpriză. Nu, să nu credeţi că vrem să vă facem o bucurie, pur şi simplu am descoperit plăcerea în a-l exploata pe Ştefan, fiul cel mare al Ivonei. Asta e, nu ne putem abţine, puştiul desenează prea bine. E vina lui că ne-a îndemnat la aşa ceva.
Ultimele veşti ar fi cam astea: din „Crăciunul Mincinoşilor” mai avem cam o sută de bucăţi, aşa că trebuie să vă grăbiţi să le cumpăraţi că altfel noi le dăm, nu stăm să facă pui.
A doua veste este că am decis să fac un grup de „prime” cititori. Adică un grup de cinci şase oameni care să citească manuscrisele înaintea oricui. Fireşte, nu şi înaintea mea. Şi să-mi dea idei. Sau să-mi spună ce le place şi ce nu le place. Pentru asta trebuie să vă înscrieţi aici pe blog. Nu am o idee despre cum vor fi selecţionaţi cei cinci sau şase, dar vor fi. Sigur, foarte subiectiv şi foarte pe pile, aşa că scutiţi-mă. Adică ăia de le zic pas să mă scutească.
Acestea fiind spuse cred că o să răspund la un mail, două. O, mamă!