Arhive pe etichete: Maria Barbu
A fost lansarea…
O să încep mai întâi cu cine a fost – vă daţi seama că fac tocăniţă de linkuri: Chinezu (Cel mai tare); Bogdan (Doar nu mă lăsa singură); Lucia Verona (Întotdeauna fenomenală); Vania (Cam trist); Horia şi Andrei (Îi încadrez la un singur link – când îmi trimite Chinezu pozele vă trimit şi io) şi cam atât dintre cei mulţi. Apoi: Preşedintele Ion Iliescu, Primarul Sorin Oprescu, Octavian Ştireanu (Căruia îi mulţumesc pentru invitaţia la Bruxelles), Adrian Severin şi mulţi alţii 😛 Na, acum nu îi mai ţin minte pe toţi…
Corina a fost superbă. Îi stă fenomenal de bine în alb. A vorbit frumos şi nu s-a lungit aşa cum au obiceiul autorii. Nu ştiu ce să vă spun exact, dar a fost una dintre cele mai frumoase lansări la care am participat. Desigur, cea mai cea a fost a mea la Satu Mare – merci Crina! La mulţi ani, Crina! 😀
În continuare vă las cu câteva poze. Zău că a fost frumos, degajat, simplu, fără ifose şi fiţe. Îmi pare rău doar că nu a venit şi Maria, iar eu am uitat să o sun, aşa cum am uitat să-l sun şi pe Bogdan 😛 Doar că n-a uitat el de mine. No, o să mă odihnesc, sper, zilele astea, să nu mai uit de la mână până la gură.
P.S: Mama şi tata, îi uitasem, care m-au stresat cu nişte poze 😛 Îi vedeţi lângă preşedintele Iliescu. Ei sunt, da. Aia mică şi neagră şi ăla mare şi gras 😆
P.S. 2: Vai, sunt beată. Pe 9 mai Corina va avea lansare şi la Piteşti, dar vă mai spun eu până atunci 😉
Lepşe de onorat
Am multe lepşe de onorat, dar, din păcate, n-am timp chiar de toate. Cristina, sper că nu te vei supăra, dar am prea multe de spus şi prea puţin timp să vorbesc ca o moară stricată ce sunt 😀 Oricum, rămând datoare, poate zilele următoare. Poate în weekend. Mulţumesc!
Am să onoroz totuşi două lepşe dintr-o lovitură, asta doar pentru că am reuşit să le combin, una e de la Ema şi cealaltă de la Maria.
Încep cu Ema că ea mi-a aruncat mănuşa prima 😀
1 Care este cea mai bună carte citită de tine?
Îmi e greu să mă raportez la o singură carte, dar acum, în minte, îmi vine „Quo Vadis”.
2 Ai făcut cadou cărţi?
Da, şi încă fac.
3 Care este viitorul literaturii?
De unde Dumnezeu să ştiu eu?
4 În ce limbă aţi citit cărţi?
Română, italiană, franceză – dar ce contează?
5 Ce cărţi celebre nu ţi-au plăcut?
Hmm, n-am idee. Sincer, nu îmi pot aminti în momentul ăsta.
6 Ce ţară a produs cea mai bună literatură?
Rusia fără doar şi poate.
7 Iei notiţe din cărţile pe care le citeşti?
Sigur că iau, cum altfel?
8 Cam câte cărţi ai citit până acum?
Destule, doar de doi ani le număr. De unde să ştiu?
9 Cu ce cărţi ai dormit în braţe de plictiseală?
Dune… acum nu mai ştiu sigur care din ele. Una din ele.
10 Care e cea mai scumpă carte pe care ai cumpărat-o?
Cine se uită la bani când e vorba de cărţi? Eu nu.
11 Care este cel mai tare final la o carte citită.
Ei, sunt multe. Poate „La ţigănci”.
12 Care este cea mai influentă carte citită de tine?
Toate influenţează într-un fel sau altul.
13 Care scriitor te-a influenţat cel mai mult?
Nu mă influenţează scriitorii, ci scrierile.
14 Cât de repede citeşti o carte?
E stupid, depinde de carte. Că doar nu am cronometru.
15 Poate literatura să schimbe lumea?
Sunt sigură că da
Acum trec la leapşa Mariei, ritualul meu de lectură.
Am câteva ritualuri diferite. În primul rând îmi place să citesc în pat. Cu pilota până în gât şi cu paharul de pepsi lângă mine. Ăsta e ritualul din fiecare seară înainte de culcare. Cărţile grele se citesc în pat, cu pixul în mână, carnetul de notiţe lângă mine şi sucul la îndemână. Nu e singurul, deoarece niciodată nu citesc o singură carte. Mai am cel puţin două în geantă. Am cărţi pe care le citesc la cafea, atunci când vreau să mă relaxez şi cărţi de documentare pe care le citesc la spălătorie, cu pixul şi carneţelul.
Mai e cartea de lângă laptop, de obicei antologii ccelebre. Când simt că nu mai pot scrie, mai citesc o povestire ceva şi apoi cu alt chef văd viitorul omenirii. Nu am un ritual anume, nu mă spăl pe cap înainte de-a citi şi nici nu îmi fac manichiura în timp ce. E pur şi simplu o nevoie, dar şi o relaxare. Importan e că îmi place să citesc şi adun genuri diferite lângă mine, să îmi ameţesc neuronul 😀
Onorarea
1. Go to the 4th folder in your computer where you store your pictures.
2. Pick the 4th picture in that folder
3. Explain the picture
4. Tag 4 people to do the same!
Multe foldere am pe desk, dar patru din ele, culmea, chiar sunt cu poze. Primul e „Oana poze”, contine poze fantasy adunate de te miri unde. Al doilea „Poze razboiul”, evident, sunt toate pozele de pe bloguri cu razboiul reginelor. Al treila e „Reginele” desigur, coperte si alte cele: semne de carte, wallpaper cu regine, etc, iar al patrulea, pe care l-am capatat de curand, desigur: „Lansare Pitesti”. Oare ce sa fie acolo? 😀
Asa ca dau si eu mai departe, asa cum mi s-a dat si mie: Maria Barbu, Crina Dunca (poate mai scapa de politica), Lucia Verona si Shauki. Na, acum sa va vad. 🙂
Wallpeper de la Shauki, o sa pozez si laptopul zilele astea 😀
Votez Cangurii
P.S: Cum o fi treaba asta la începutul postului? 😀 Oricum, fiecare post de-al meu, o săptămână va începe cu „Multumesc, Crina!” şi chiar şi aşa nu e suficient.
Votez şi eu. Nu că ar fi la modă, dar pentru subiectivitatea de care am dat dovadă de-a lungul timpului. Acum nu o pot dezamăgi pe Lucia spunându-i că sunt obiectivă. Să înceapă votul meu.
Crina Dunca aka Sătmăreanca la ambele categorii: Cea mai simpatică bloggeriţă (trebuia să fie şi cea mai bună prietenă) şi cel mai bun blog al unui ziarist.
Simona Ionescu – clar, mama lor, a tuturor 🙂
Arhi – clar, tatăl lor 😛
Mordechai – cel mai tare din parcare, fie, să-i dăm premiul cel mare 😀
Ioan Usca aka Vania – cel mai bun blogger dintre scriitori, dar şi cel mai bun scriitor dintre bloggeri.
Adina – şi ea e simpatică
Iar Mordechai?, păi iar – cel mai amuzant.
Cella şi Nea Costache – clar sunt cei mai buni cititori, de aceea îi şi iubim.
Corina şi A. Năstase – cei mai buni bloggeri dintre politicieni.
Chinezu’ şi Maria Barbu – cei mai informaţi (vă spun eu sigur că-i corect).
Balin Feri, că tot i-am pus pilă – cel mai simpatic, dar nu mai simpatic ca Sătmăreanca, da? 😀
Isabelle – cel mai bun blogroll, cu toate că la ea ar fi trebuit o categorie aparte.
H. Salem – cel mai bun blog de dincolo.
Solidară cu bloggeri sancţionaţi Gabi şi Sibilla.
Desigur, mi se pare absolut normal să câştig eu, chiar dacă i-am votat pe ei 😛
Când clopotul a bătut, ea a murit…
Ca de obicei, titlul nu are legătură cu postarea, ci cu tv-ul. Ca de obicei, în fiecare seară la ora asta urmăresc „Sinteza zilei” şi, tot ca în fiecare seară la ora asta, mi se face greaţă.
Aşadar, există un Zeus. Eu nu i-aş da chiar funcţia de Zeus, i-aş spune, mai degrabă, Lucifer. E distractiv ce vă spun eu acum, dar perfect real, unii spun că scrie în Biblie că Băsescu e Anticristul 😆 Nu, serios, am auzit azi de două ori chestia asta. Mi s-a părut amuzat. Eram la spălătorie. În timp ce maşina mea era spălată, ba chiar băgată în faţă datorită şpăgii – vă ofticaţi? – eu stăteam la bar şi beam o cafea. Doi bărbaţi, trecuţi de patruzeci de ani sau pe acolo, susţineau sus şi tare că scrie în Biblie că Băsescu va distruge ţara. Mă rog, eu sunt sigură că ei aveau dreptate, dar sunt convinsă că au citit în altceva ce semăna cu o Biblie.
Părerea mea sinceră despre Băsescu, cred că e ştiută, tocmai de aceea mă simt oarecum prost că Sever Voinescu nu m-a luat şi pe mine în calcul, mai ales că majoritatea celor de pe listă îmi sunt prieteni. Lista aici.
Nu îmi place să îmi las prietenii la greu, aşa că mă declar singură oaia neagră a societăţii. Şi părerea mea despre cei care-l votează pe Băse, e tot aia, adică extrem de naşpa. Mi se dă de înţeles că unii chiar n-au minte cu toate că defilează cu ea pe toate străzile. Dar na, e dreptul lor, aşa cum e şi al meu să zic „Pas”. Dacă Băse bagă legea aia de care vorbea Lucia, atunci chiar că nu o să mai votez. În primul rând că e o aberaţie votul ăsta uninominal. Iese tot cine are pile, nu cine are voturi, iar în al doilea rând, mai are puţin omul ăsta şi îmi zice că îmi dă amendă dacă nu-l votez pe el.
Nu o să-mi cer scuze că sunt de acord cu Ciutacu, Bădin, Lucia, Maria şi alţii, că n-am de ce. O să-mi cer scuze, în schimb, că trăiesc într-o ţară de rahat. Într-o ţară în care în loc să ne războim cu ăia care ne mănâncă banii, ei bine, ne mâncăm între noi. Cică trăim printe intelectuali, vai de noi, şi ei unde sunt? Aaa, guvernul Boc? Ai, nu zău.
Bine, hai să nu pierd timpul cu nimicuri de rahat, când la „Sinteza Zilei” vine Florin Piersic. Trebuie să-l văd pe „securistul” ăsta deştept 😉
Proxemica
Încep prin ai ura la multi ani, viaţă lungă şi fericită, lui Ion Borgo! Să ne trăieşti o mie de ani! La mulţi ani, Vania! La mulţi ani tuturor celor ce-şi serbează ziua numelui. – Nu, nu e şi ziua mea!
Sigur că postul de faţă nu are nici o legătură cu titlul, dar asta face totul mai interesant. Înainte de-a spune ce mi-a trecut prin cap, vreau să lămuresc clar două lucruri:
1. Boc e un dobitoc, care îşi bate joc de tot ce a dat ţara asta mai bun, doar pentru că lui nu i s-a tradus niciodată o piesă de teatru.
2. Atâta timp cât punem botul pentru marinar şi dobitoc, ne vom duce dracu’ şi fără criză financiară.
Proxemica se referă la apropierea dintre persoane. Cum, persoana, trebuie să fie lângă tine ca să vorbim despre proxemică, noi nu despre ea vorbim 😀
Nu ştiu cât de lung va fi postul ăsta. Vom vedea. Vreau să lămuresc ceva la început, nu sunt supărată pe nimeni, doar dezamăgită de mine. Aşa că am decis în virtutea inerţiei să mă retrag un timp după net. Mă rog, atâta timp cât Trexel, de unul singur, va duce la capăt foiletonul, veţi mai avea ce citi, altfel, doar dacă îmi vine vreo idee, ceea ce şi mie mi-ar fi greu să cred. Şi nu orice idee, una măreaţă. Dar s-a dus vremea ideilor măreţe, aşa că voi termina un puzzle de o mie de piese, înainte să mi se mai întâmple ceva cu adevărat măreţ. Cum va dura cel puţin o lună treaba asta… presupun că despre asta e vorba.
Mă gândeam, nu ştiu dacă seria „Dinastiile” va ajunge până la capăt, dar, dacă o va face, va fi şi ultimul lucru pe care-l voi publica. – Şi iarăşi, nu are legătură cu nimic anume -. Ar fi trebuit să o fac de atunci, dinainte de-a mă suna Voicunike, dar iată că n-am avut suficientă tărie. E vina lui că m-am reapucat de scris 😀 – glumesc.
Sigur că voi mai fi pe net, doar nu credeţi că o voi lăsa vreodată pe Crina singură în gura lupilor… nuuu, pentru ea vă tai pe toţi, bucăţi, bucăţi 😀 Un merit mare a avut blogul ăsta în aproape doi ani de existenţă: mi-a adus mulţi prieteni. Nu o să-i enumăr după un criteriu anume, o fac doar pentru a le spune că ştiu că îmi sunt prieteni, iar asta nu se va schimba niciodată cu blog sau fără: Crina, Cella, Corina, Isabella, Maria Barbu Ion Borgo, Simona Ionescu, Kmi, Bebe, Voicunike, Omu’, Octavpelin, Vania, Nea Costache, Trexel şi, îmi place mie să cred, Bogdan Hrib. Sigur, sunt şi oamenii care au crezut cel mai mult în mine. Bine că au crezut ei, că eu m-am lăsat de sportul ăsta 😛
În ultimul timp m-am mai bucurat de câţiva tineri prieteni: Shauki, Silvana, Ştefan (el e mai vechi), Mihai… Îmi cer scuze dacă am uitat pe cineva, aştept să fiu trasă de urechi, adresa mea de mail o ştiţi, aşa că nu vă opriţi.
Au mai fost oamenii pe care i-am îndrăgit de cum i-am cunoscut: Darius şi Chinezu. Ei n-au nevoie de o prezentare specială, pentru că sunt speciali. Doamne ce-am mai râs 😆 Păcat că n-am reuşit să intrăm şi noi într-o librărie 😉
Ar fi mai mulţi de amintit, dintr-un motiv sau altul, dar m-aş lungi prea tare şi, ţinând cont că m-am trezit la ora şase – da, da, să bată clopotul – cred că mă voi întoarce înapoi în pat 😛
Decizia mea nici nu o voi explica şi nici nu vă voi lăsa să o comentaţi. Nu am nevoie nici de „te rog”, nici de „ bine ai făcut”. E a mea. Atât cât mă va ţine ea. Oricum, nu am nevoie de blog pentru a-mi vizita prietenii, chiar dacă pe unii dintre ei doar virtual. Şi nici pentru a ţine legătura cu ei. Mai avem şi mess, mai avem şi telefoane şi alte mijloace.
O să vă întrebaţi de ce nu şterg blogul. Pentru că îmi e teamă că voi semăna prea mult cu Vania 😆 Nu, nu, n-are legătură. Pentru că, aşa cum ştiţi, nu îmi voi mai recupera adresa când mi-or intra minţile în cap, aşa că, după cum am spus, dacă Trex nu are de gând să scrie în continuare la foileton, atunci trebuie să aşteptaţi „Ziua în care se va sfârşi pământul” 😀
„Dinastiile”, de asemenea, mâine va avea parte de ultimul articol. Pentru cei interesaţi de lansări, dacă vor mai fi, sunt sigură că veţi afla şi din alte surse. Cu privire la articolul de mâine nu vă spun decât atât, ce am avut de spus, am spus în privat, restul, dacă veţi avea chef, veţi spune voi acolo unde vă voi indica, dacă nu, nu.
După ce voi termina Bibliotecarul, singura carte pe care o voi mai scrie, va fi în colaborare cu Trexel şi, desigur, va fi o poliţistă. Vom vedea mai exact atunci când va fi cazul. Adică vom vedea noi doi, că n-am de gând să mai împărtăşesc nimic din ceea ce fac pe planul ăsta. Adică, oricum, v-am cam spus tot: Dinastiile – asta dacă editura nu va renunţa la ele; Bibliotecarul, pentru că nu îmi place să las lucrurile neterminate şi o carte în colaborare pentru că eu cred că Trexel merită şansa asta. Poate, cine ştie, între timp mă angajează Denis ca agent şi m-am scos din criză 😀
Ok, deci sunt în pauză, în pauză de orice, dar mai ales de gândit. Şi ca să termin pe un ton dramatic: „Să trăiţi bine!” Hă, hă, hă… Împuşcă-te!
Viitorul… zece ani?!
Oana Stoica Mujea 