Tot pe drum

Gata, gata, nu vă înghesuiţi. Zilele astea au fost zilele Şaramei. Cum adică cum? Vă spun eu cum. Toată lumea caută: „Şarama, Oana Mujea, Eminescu” sau „Şarama, Eminescu” sau altfel, dar ideea e aceeaşi. Hei, opriţi-vă, nu am scris numai Şarama. Aia e doar o carte. Cu un prim volum destul de stângaci. Mă rog, volum doi e super mişto. Dacă mi-a plăcut şi mie, ştiu eu ce zic. Dar am mai scris, zău aşa. Da, corect, nu prea aţi auzit de restul. Ştiu. E o problemă. Cella le-a citit pe toate şi Mioara, o prietenă pe care nu am mai auzit-o de ceva vreme. Cred că şi Bebe şi Voicunike, dar nu sunt prea sigură. A, să nu uit de Arhi. El sigur le-a citit.
Şi gata, adică gata cu câte trei mailuri pe zi de la aceeaşi persoană. Oameni buni, primesc în jur de treizeci de mailuri cu aceeaşi întrebare: „Când apari în librării?”. Dumnezeule, puţină răbadre, zău aşa. Îmi cer scuze, dar am renunţat să mai răspund pentru că nu mai ştiu nici eu ce să zic. Nu, nu e vina voastră, dar, pur şi simplu eu nu mai ştiu răspunsul. Aveţi răbdare, azi, de la Bucureşti poate voi veni cu veşti bune, poate nu. Nu ştiu. Dar oricum: AVEŢI RĂBDARE! 😀
Sigur, mă simt flatată că mă băgaţi în seamă, dar şi ruşinată că nu am făcut mai multe pentru voi. Adică că nu am ieşit mai repede pe piaţă, că nu m-am zbătut mai mult. Dar s-au schimbat multe. De acum voi lupta cu fiecare fir de păr. O să lupt pentru a reuşi, promit.
Reclame