Mă lasă rece

Şi iar îmi vine să citez din Paraziţii, adică „rămâneţi reci în…” 😀 Uhhh, nu vreau să fiu acuzată de prostirea minorilor.

Lacrimile lui Preda mă lasă rece. Când fu lângă Guţă îi plăcu. Acu’ să tacă. Când fu lângă EBA, idem. Deci neah, nu mă impresionează.

În plus mi-am dat seama că mă enervez prea rău pentru nimic aşa că: am închis tv-ul (acu’ nu promit că nu trag cu ochiul la sinteză 😀 ) Nu vreau să mai aud de ei. Nu mai pot. Trag de mine să mă reapuc de scris, iar în felul ăsta nu se poate, vă rog să mă credeţi. În plus mă enervează de mor şi Geoană, iar Crin ăla unde a dispărut? Ştiţi ceva? Să dispară dracului toţi: pdl-ii, psd-ii, pnl-ii şi să mă lase în pace. Vreau să scriu şi mă bruiază. Aaa. Ăsta era un strigăt de eliberare. Plus că am şi alte trebi, printre care se numără un botez. Mai bine mă duc să beau o cafea!

Reclame

Doar puţină politică, promit

Asta datorită faptului că piteşenii iar au rămas fără mâncare (cât dracu’ or putea mânca?), iar eu nu pot ajunge la librărie să-mi iau „Încleştarea regilor”. Nu de alta, dar am luat toate cărţile lui Martin si am înţeles că de fapt asta e prima. De ce dracu’ nu scrie pe ele: Asta prima, asta a doua etc, că mă enervez rău. Şi parcă mă văd nevoită să aştept, la dracu’, până după anul nou când lumea o fi cu indigestie la spital, să pot ajunge şi eu să-mi cumpăr o carte şi un pumn de dero. Că doar de atât am nevoie. Hârtie igenică pentru Piţi nu mai vreau, o poate folosi pe a mea până când s-o linişti situaţia. Doamneeee, cât poate mânca lumea. În restul anului nu or fi mâncat? Poate că s-au păstrat pentru sărbători, zic şi eu. A, da, şi pentru că am văzut pe diverse bloguri că pe 25 s-a născut Iisus, îmi pare rău să vă dezamăgesc, dar asta e o convenţie, pentru că nu s-a născut pe 25. Adică nu scrie pe niciunde că aşa ar fi. Zău.

Bine, şi ziceam că revenim la politică puţin. Că dacă tot nu-mi pot cumpăra ce vreau, ei bine da, am stat pe blogurile politice. Nu de alta, dar îmi lipsea scelerarea. Cu toate că mai sunt şi alţii care au subiecte OTV-istice 😀 Dar una peste alta am dat şi peste chestii interesante. Şi aşa, am aflat şi eu că Miron Mitrea are blog 😛 Da, ştiu, sunt cam înapoiată. Doar v-am spus că n-am chef de citit bloguri. Dar am spicuit din blogul lui Mitrea, că na, nu aveam şi eu treabă. Şi în mare parte sunt de acord cu ceea ce spune. Mai rău este că PSD-iştii au ajuns iar să se certe public şi să arunce cu poşircă unii în alţii. Am zis-o de o mie de ori că nu îmi place Geoană, ei da, şi eu cred – aşa ca omul prost – că ar trebui să lase la conducere pe altcineva, nu de alta, dar poate partidul ăsta ar mai avea o şănsucă (ştiu, nu există cuvântul, există acum 😉 ). Nu că mi-ar păsa prea mult, dintr-o dată am devenit liberală, dar nu din aia PDL-istă, ci din aia PNL-istă. Desigur, asta până s-o schimba direcţia vântului şi mi-o coace mintea în alt sens. Cel puţin sunt sigură că nu sunt capabilă să ţin cu un singur partid indiferent de cine ar fi la conducerea lui. Adică nu sunt din aia cu „îi susţin pe ăia necondiţionat”. E ca vântu, adică nu Sorin Ovidiu, ci chestia aia naturală, ştiţi voi.

Dar asta tot mă face să mă întreb, ce îl mai ţine pe Mircea Geoană să se ascundă undeva sub pământ? Eu, în locul lui, aş fi făcut-o. Totuşi nu e ca şi cum ai fi scris o proză proastă, e ca şi cum ai fi pierdut alegerile într-un mod destul de penibil. Desigur, dezamăgind cinci milioane de români.

De actualul guvern nu mai zic nimic, pentru că e de plâns, iar eu vreau să mă râd 😀 Noroc că am cu ce 😆 Şi gata, totuşi încerc să îmi cumpăr o nenorocită de carte. Fir’ar!

Ştiţi de ce avem nevoie?

Acest material, în mare parte, este un pamflet. Îl trataţi cum vreţi. Unele cuvinte sunt inventate de mine, iar greşelile sunt intenţionate. Crizaţi-vă la voi acasă!

 

Mai întâi vă întreb altceva: voi chiar credeţi că veţi mai vota peste cinci ani? Mai gândiţi-vă!

 

Ne trebuie totalitarism, iar în fruntea lui musai Elena Udrea. Dacă nu avem guvern cu Udrea chiar că mă supăr. Liberalii vor plânge iar în poala regelui, lăsându-se mângâiaţi pe cap şi primind bomboane. PSD-ul?! Ha, să fim serioşi, n-au nici o şansă. Bâzâie la TV şi nu se va întâmpla nimic. Îi spală obrazul lui Geoană şi cu asta basta. Sigur, PDL-ul râde a pagubă pentru ţară. Ne vom totalitariza şi apoi ne vom insituţionaliza. Iar în curând vom cânta odă conducătorului iubit.

Viitorul sună bine, nu? N-ai pe cine să crezi, n-ai pe cine să votezi. Poţi doar să te uiţi ca nuca-n perete şi să-ţi mai dai una în coaie, asta dacă le ai. Dacă nu, oricum eşti futut, tu ca cetăţean.

Şi cu asta am terminat cu tâmpenia asta de politică. Să trăiţi bine! Eu o să trăiesc oricum, dar să nu aud nici un pâs când nu veţi mai avea ce mânca. Eu de pomană nu dau.

 

Şi ca să treceţi peste asta, revin cu vechea mea obsesie. Stând o jumătate de oră la o barieră obsesia a revenit. La dracu’.

Nu-i turism electoral. Nici frauda nu se va face aşa…

Deci nu. Clar. Ceea ce s-a întâmplat azi în Piteşti nu se cheamă turism electoral. E doar turism de campanie. Pentru că nouăzeci din autobuzele care erau în portocaliu, nu aparţineau Piteştiului, nici măcar judeţului. Prahova, Dâmboviţa, Bucureşti etc. Adică avem de unde. Dacă avem de ce nu? Păi nu, păi da.

Ei bine, ceea ce s-a întâmplat azi în Piteşti a fost cu adevărat demenţial. Să reuşeşti într-o zi de duminică să blochezi un oraş întreg e aproape imposibil. Dar lui Băse i-a ieşit. Zău că i-a ieşit. Mai ales atunci când blochezi una din străzile mari şi circulate pentru a băga acolo autobuzele şi microbuzele din alte judeţe pline cu portocalii.

Discuţia dintre un poliţit şi colegul său când se apropia „şeful” a fost următoarea: „Vine şeful, întreabă dacă are loc”. Păi cum să nu? Ar fi fost chiar culmea să nu. Doar de aia au scos toţi poliţaii în drum şi au blocat ce au avut ei chef.

Nu e primul candidat care vine la Piteşti, dar aşa ceva nu s-a întâmplat.

Şi nu, n-am făcut poze în centru, era prea portocaliu şi eu abia mâncasem. Mă înţelegeţi, da?

În plus, spiritul de jurnalist din Xreder s-a trezit brusc. Sigur că nu se va întâmpla nimic doar pentru că vă spun eu, dar tot spun. Numai aşa să vedeţi şi voi ce mişto e să fii portocaliu în ţara asta.

Vă las cu câteva imagini. Sunt 91 în total, pentru mai multe detalii îmi puteţi da un mail sau dacă vreţi şi alte poze se rezolvă 😉

IMG_0323

IMG_0329

IMG_0340

IMG_0342

IMG_0352

IMG_0372

IMG_0373

Asta se întâmpla la periferie, ce a fost în centru vă puteţi închipui singuri. Dar trebuie să vă spun că cea mai mare intersecţie din oraş a fost blocată. Trebuia să stai la coadă dacă trebuia să te duci spre altă localitate. Asta se întâmplă destul de greu şi în timpul săptămânii. Dar cum spuneam, nu vorbim de turism electoral. Nu aşa se vor frauda alegerile.

Concluzii în mijlocul săptămânii

Hai că nu o fi chiar mijlocul…

Azi vorbesc mai bine, dar nu suficient de bine.

Am observat încă de aseară, de la emisiunea aia specială de pe Antena 3 că majoritatea PDL-istelor sunt proaste de bubuie. Mă mir că nu a explodat studioul respectiv.

Am ajuns la concluzia că şi răceala îţi oferă oportunităţi: citeşti şi dormi. Ce îşi poate dori un om mai mult?

Cred că nu prea sunt în stare să ajung sâmbătă la Mamaia, dar voi fi obligată 😀

Nu vreau să mai plec de acasă chiar dacă azi mi-au venit biletele. Hei, sunt răcită, lăsaţi-mă în casa mea.

Cititul în timpul răcelii e bun, dar am cam înnebunit cu un Platon. Toată lumea îl invocă de m-am plictisit de el.

E bine şi să scrii pentru că personajele sunt deprimate şi depresive, ceea ce le conferă credibilitate. Să nu uit de nervozitate. Cu toate că eu sunt foarte calmă.

Şi încă o dată, ca să înţelegeţi bine, domniţele astea de la PDL sunt proaste rău. Mai are cineva aceeaşi părere? Bravo vouă!

Şi acum din nou la citit şi dormitat. Vocalize mai târziu, acum nu sunt obosită, am vorbit cu trei oameni la telefon încercând să mă fac înţeleasă că nu pot urla, clar?

Politica… bleah….

Sunt pe lângă politică. Pur şi simplu nu pot să pricep. Dacă un candidat are cele mai multe voturi, de ce nu intră în Senat? Nu ştiu, pur şi simplu încer, încerc, mă dau cu capul de pereţi, dar nu pricep. Dacă la douăzeci şi şase de mii de voturi, TU, candidat nu intri în senat, dar ăla cu patru mii intră, eu, cetăţean, om de rând – vai de mine – ce dracu’ să înţeleg? Că uninominalul este o prostie, că se fură la vot, că a înnebunit lumea?

Acum, tot ca tâmpita pe răzoare, mă întreb. Pandelică, om bun, piteştean – mă mai întâlnesc cu el la teatru – adică de-al nostru, din urbe, pierdea în faţa lui Boureanu la mustaţă. Îmi e greu să cred din motive diferite. Să le enumăr? În primul rând, domnul ăsta, Boureanu, a apărut în Piteşti odată cu campania de anul trecut. Până acum şi-a plimbat mândra prin Paris. Al doilea motiv e că şi atunci, la CJ, a luat câteva voturi, iar acum a ieşit? Hai să fim puţin serioşi. Astea sunt mânării. Să vă mai spun că Piteştiul e  comunist? Ce rost mai are. Aşa că, de când până când, aşa zisă dreapta, câştigă tot ce se poate într-un oraş predominant roşu?

Azi am vrut să o iau pe străzi de nebună şi să fac un reportaj, dar greaţa m-a împiedicat să mai fac ceva anume. Oricum nu aş fi dovedit nimic. Şi ştiţi ce e cel mai rău? Că PSD-ul se mănâncă tot cu PSD-ul. Aş striga ruşine, dar îmi e teamă că nu o să se simtă nimeni. Dacă unui anumit domn – al cărui nume nu-l dau tot din pricină de silă – îi intră banii în buzunar, o vinde şi pe mă-sa, dar partidul? Aşa că n-ai cu cine. Ce pot eu să spun, simplul cetăţean, decât că am o silă profundă şi un gust amar. Dacă marele om PSD-ist nu îşi vindea partidul, lucrurile ar fi stat altfel aici.

De un singur lucru parcă îmi pare rău pentru prima oară, că în loc să-mi beau liniştită cafeaua m-am dus să votez, bleah.

JUST ME!