Văduva neagră cu mov

Deci aha, da. Vineri voi fi la Buzău, la ora 12 la Biblioteca Judeţeană. Desigur, în costum de văduvă neagră, dar cu mov 😀

Încă n-am decis cu precizie care dintre accesorii va fi mov. Mă gândeam să-mi iau un ciorap negru şi unul mov. Asta dacă găsesc ciorapi mov, că ultima oară când am întrebat nu mai erau. Se înghesuie lumea la culoarea asta. Dacă nu, mai am şi alte idei. Poate mă împuşcă dracu’… a, scuze, pistolul va fi la mine. Cum de sunt atât de uitucă. Poate uit să-l scot. În fine. Poate nici nu ajung în Buzău la cât sunt de rătutită. Poate mă duc prin Bacău. Oricum fiind ambele cu B aş putea să o fac şi pe asta. De ce nu?

 

Şi ce să vă mai spun. Aveţi o scurtă prezentare aici, a unei cărţi tâmpiţele dar bună pentru a face timpul să treacă. Mâine vorbim, tot acolo, şi despre Dorian Gray. Apoi despre „O viaţă împreună” şi om mai vedea noi. Iar am o lista lungă pe care am impresia că nu o mai dau gata. Şi mă enervează toate cărţile alea înşirate deasupra capului meu care se zbat să fie citite, iar eu nu mai am timp. De fapt, sinceră să fiu, mă enervez eu pe mine.

 

Şi ar mai fi de zis că e în pregătire „Regina arkudă şi amuletele puterii”, cartea a treia din Dinastii. Şi cam atât azi, că încă mai am o groază de treabă şi cinci vizite de făcut. O mamă de plimbat la cumpărături, o bunică de ascultat şi ce o mai fi că nu mai ştiu. Deci nu sunt acasă, da?

P.S: NBD se organizează şi la Piteşti, şi chiar voi şi ajunge până la ora aia 😀 Adică vineri, 2 aprilie la ora 17 în piaţa Vasile Milea. Care vreţi să spuneţi NU Populismului şi Demagogiei, ştiţi unde, ştiţi când şi cu ceva mov la vedere 😉

 

UPDATE: Deci Doamne, ce o să mă mai înjure lumea. Şi ce îmi place 😆 Merci, Bookiseală 😛

 

Reclame

Eu de unde să ştiu?

După ce am făcut o groază de nebunii azi, despre care o să vă povestesc cu altă ocazie, dacă o mai fi vreo ocazie, m-am dus la spălătorie. Mno. Am stat mai întâi cu un cunoscut, apoi am vorbit la telefon, apoi am citit. Şi iar mno, când mă uit la ecranul tv-ului, pentru că au camere video şi poti vedea când maşina e aproape gata sau cum ţi-o spală sau, mă rog, chestii, ce văd eu? A? Ce văd? Un nene care îmi pozează de zor maşina. Interior-exterior. Mă întreb stupefiată de ce? Adică de ce? Ce-am făcut şi nu ştiu? A?

Şi închid cartea, îmi iau geanta şi val-vârtej pe uşă. Păi de ce? A? Patronul era acolo, aşa că m-am liniştit imediat şi oamenii mi-au explicat că o pozează pentru siteul spălătoriei şi că nu se vede numărul. Şi dacă nu vreau, nu apare. Ba vreau, ba vreau, cum să nu vreau. Maşina mea e o vedetă în sine. Vreau. Vreau. Vreau. Şi puţin îmi pasă că se vede ori ba numărul, oricum toţi cerşetorii din oraş mă strigă MOS 😀 Ar putea fi BABA, ştiu, dar nu a fost să fie.

Şi iată, dragi piteşteni că spălătoria din Târgu din Vale (cea mai bună după părerea mea, cel puţin poţi citi liniştit fără să îţi urle nimeni în creier şi nici urmă de manele) are de acum site. Unul chiar drăguţ. Mno, cel puţin de pe site am înţeles şi eu de ce nu mai e ceara gratis. Pentru că atunci când folosesc apă caldă la spălatul maşinii, ceara costă. Şi mi se pare corect, pentru că toată vara e gratuit. Deci ne compensăm. Sau nu, că eu folosesc ceară doar iarna. Dar ceilalţi clienţi ies sigur în câştig.

Mna, o să vă anunţ când bijuteria mea o să apară în galeria foto. De fapt e singura maşină care merită să stea acolo. Sper să facă ceva gen „photo maşini vip” 😀

 

Update: că doar se potriveşte situaţiei, doar că eu mai ştiu ceva gramatică 😀

Şi câte mi s-au întâmplat…

Şi ce lene îmi e să vă spun, poate mai târziu. Dar între timp vă anunţ că piteştenii şi-au făcut club. Club real era deja, dar acum avem şi blog, adică clubul bloggerilor din Piteşti. Ce se întâmplă acolo? Intraţi de vedeţi. Momentan Raluca se ocupă singurică, dar imediat o să-i explic cum se face să nu se mai ocupe de una singură. E? Hai că începem şi noi să ne mişcăm 😉

Da, da, vă spun mai târziu ce mişto a început ziua şi ce nasol s-a sfârşit. A dracului treabă. Scârba îmi e de unii oameni.

Să le arătăm noi lor…

Atât sătmărenii, cât şi băimărenii, la un moment dat, se întreceau care fac întâlniri mai mişto. Drept să vă spun întâlnirile lor mi s-au părut deprimante. Dacă băimărenii stăteau în picioare (au furat ăştia, bre, toate scaunele), sătmărenii se uitau chiorâş într-un ceai gândindu-se la femei, pentru că la masa lor nu a existat nici măcar una. (Vai cât or să mă înjure 😀 ).

Aşa că, dragii mei piteşteni, să le arătăm noi lor că avem de toate. Şi femei, şi băutură adevărată, dar, în special, scaune. Ooo, şi să nu uităm cărţile. Adică să le explicăm că barurile noastre au şi cărţi, nu numai „beutură” şi tutun.

No, ne vedem la 19, în acelaşi loc, probabil la aceeaşi masă, unde ne vom râde de… toată lumea care nu e de faţă 😀

 

UPDATE: Partea a doua a interviului, maine e si a treia. Ce va mai freaca Hobbitul 😀 Si mie nici nu-mi place 😆 Citiţi cu spor.

Deci vine Crăciunul

   Mă bucur, cum nu? Mai ales pentru ziua de 26 😀 De ce? Nu vă spun, normal că nu. Dar înainte de-a vorbi de Crăciun vă spun cu subiect şi predicat că treaba cu satanismul a fost doar o glumă pusă la cale de mine şi Geocer, iar de faţă erau şi Ioana (care tot timpul îl stresează pe George spre fericirea mea 😛 ), Cangurul ( care ne încurajează în a face prostii, pentru că el e un tip serios în viaţa de zi cu zi, adică mult mai serios ca noi) şi Dan Badea (omul care critică cu atâta plăcere că mă face şi pe mine să devin scelerată 😆 ) – Xreder e inclus în preţ 😉 . Din păcate de la întâlnire au lipsit: Raluca, pentru că s-a dus la Avatar (adevărul e că şi eu m-aş fi dus la premieră, dar Xreder a insistat să mergem la întâlnire); Ema, un copil mare cu puiuţ mic şi frumos 😀 ; Mişu, desigur, şi omul care ne dă ţeapă de mult timp: ADIIII ENACHE. Dacă observaţi avem în grup un Badea şi un Enache. O fi bine, o fi rău? Sper că n-am uitat pe nimeni pentru că mi se întâmplă tot timpul 😉

   Şi acum, aşa cum vă spuneam, vine Crăciunul. După ce mi-am rupt coloana am reuşit să fac şi bradul. Recunosc, Xreder a fost mai activ ca mine, dar eu am şi gătit şi se compensează. Încă mă doare spatele.

   Zăpăcitul de Mircea Badea m-a făcut să pierd Grande Fratello, pentru că na, normal, m-am uitat la filmuleţul cu penele. Doamne cât de tare a fost! Adevărul e că mă aşteptam, doar a zis că o face din sfidare 😉 Dar nu mă aşteptam să fie atât de mişto. Cel puţin m-am râs, dar m-am cam supărat că n-am văzut show-ul de la început.

   Bine, şi mai spuneam că cel mai mult mă bucur pentru ziua de 26. Sinceră să fiu nu ştiu ce să pun la cale, aşa că o aştept zilele astea pe Cella cu ceva idei 😀 M-aş bucura şi mai mult să fiu în Satu Mare sau Satu Mare în Piteşti 😉

   Dar nu vă spun nimic, ce naiba!

   Că tot vine Crăciunul Bogdan Hrib a decis că trebuie să-mi facă o surpriză, aşa că azi m-a trezit în creierii nopţii (la dracu’) şi m-a scos la o cafea. Sigur că darul meu a fost în cărţi. Eu îl înţeleg că se ocupă cu asta, dar putea să-mi ia altceva, cărţile oricum mi le iau singură. Adică gratuit din editura domniei sale. Sau e editura mea?! Mă mai gândesc 😀

   Şi pentru că tot mă doare spatele de înnebunesc, până mâine când am o programare cu dureri de cap la propriu, încerc să-mi revin 😀

   Încă nu vă urez Crăciun fericit, cu toate că sunt tentată să o fac şi să-mi iau o pauză de net. Dar totuşi nu sunt chiar atât de tentată 😉

   Şi totuşi, e sărbătoare până după anul nou (cea mai cretină chestie din toate, dar vorbim altă dată despre asta), aşa că: Sărbători aşa cum vi le doriţi!

Povestiri cu ardeleni şi maramureşeni.

Eu ştiu că nu îi poţi spune maramureşanului ardelean, că îţi dă şi un dos de palmă de te întoarce pe partea cealaltă, ceea ce, în principiu e ok, te mai trezeşti din visare.

Ideea e că nu sunt foarte diferiţi. Şi unii, şi ceilalţi sunt calzi, primitori şi, în ciuda faptului că se spune că sunt lenţi, foarte iuţi. Doamne, oamenii ăştia îi întrec cu mult pe sudişti. Au un avânt de zile mari.

Nu îi mai mulţumesc Crinei pentru nimic, pentru că mă enervează. Face nişte chestii ce nu ar trebui să le facă nici măcar pentru mine. Ştie ea despre ce e vorba, aşa că nu vreau să mă enervez pe ea la ora asta. Lui Darius? Hmm, de ce să-i mulţumesc? Că a stat două zile după mine? Niet, el să-mi mulţumească pentru că a primit diplomă 😀 Oricum, atât Darius cât şi Crina sunt nişte nesuferiţi pe care îi ador cu toată fiinţa mea. Să nu vă mai văd 😆

Acum să trecem la nebunie. Aşa cum ştiţi, de la Piteşti am plecat cu avionul la Baia Mare unde m-au aşteptat Marian şi Crina, respectiv Darius, dar el la peco. Asta e o altă poveste pe care nu o detaliez pentru că ar trebui să faceţi burtă de râs şi nimeni nu vrea să vă baloneze.

Miercuri mi-am luat şoferul (Darius) şi soţul (Xreder) şi am pornit spre Baia Mare unde mă aştepta foarte agitată Corina. Corina Şandor este PR-ul bibliotecii. Ea a organizat totul şi a ieşit cu adevărat superb. Sunt încântată. Mai mult de atât, sunt absolut fascinată de ceea ce a reuşit să facă.

Mai întâi trebuie să vă spun că Darius şi criminalistul „Gigi” (sigur că-i ştiu numele real, dar nu vrea să se desconspire) au făcut parte din joc. Noi trei ne-am ascuns în biblioteca imensă (vorba vine, că nu ne-am ascuns, am fost la vedere) şi copiii au primit câte trei indicii despre fiecare. Aşa am fost descoperiţi. Foarte haios. Ţinând cont că n-am dormit decât trei ore, vreau să vă spun că tinerii aceia mi-au dat multă energie. Sunt fabuloşi.

După ce ne-au găsit, alte opt echipe din câte doi tineri au pornit pe alte piste pentru a descoperi un criminal în bibliotecă. Dar au dat şi un test din „Indicii Anatomice”. Aici aş vrea să o cert puţin pe Corina pentru că testul a fost destul de greu. Nici eu nu mai ţin minte toate detaliile, dar ei? Important este că ei au reuşit să descopere cine, ce şi cum. Toţi au fost la înălţime. În timpul ăsta o elevă ne-a prezentat istoria romanului poliţist.

Apoi eu şi „Gigi” am răspuns întrebărilor. Foarte mişto. E altceva când jocul e interactiv. Şi trebuie să recunosc că m-am ataşat de câţiva dintre ei chiar dacă nu am avut timp după aceea de comunicare. Şi cine a zis că liceenii nu citesc? A? Unii mi-au spus că lectura „Indiciilor” a fost interesantă şi antrenantă. Şi chiar dacă vreo două profesoare mi-au spus că limbajul e cam licenţios, copiii nu au fost de acord. Asta e deja prosteală. Parcă liceenii nu ştiu să înjure. Ete na. Cel puţin „Gigi” a fost de acord cu mine. Să nu uit, criminalistul a spus că am creat o crimă credibilă şi că aş fi bună în postul de detectiv. Ţin să-l contrazic. Nu am atâta răbdare. Aşa că nu… Dar le pot scrie. În schimb, o domnişoară, Dumnezeule, ne-a povestit despre unul dintre marii criminali. Şi eu sunt licenţioasă? 😆 – Asta era o glumă.

A doua zi, tot la Baia Mare a avut loc acea triplă lansare, ştiţi voi.

La Satu Mare s-au lansat Luis şi Bogdan cu „Papa trebuie să moară” şi „Somalia, mon amour”. Eu am încercat să stau pitită, dar oamenii ăia răi (Crina şi Bogdan) m-au desconspirat. Dar, în sfârşit, l-am cunoscut pe Adrian SM. Mi s-a părut un tip inteligent şi foarte plin de energie pozitivă, cred că mi-a dat şi mie. Pentru că după ce l-am cunoscut pe el am uitat cât sunt de obosită. A, da, şi am dat şi eu autografe în camera unde mâncau Elena şi Nicolae Ceauşescu, iar directorul mi-a arătat unde aveau microfoanele şi unde aveau butonul de alertă. Super tare! Să mergeţi la Adrian să vedeţi pozele. Am mai văzut doi bloggeri sătmăreni la Satu Mare, i-aş ruga pe ei sau pe Crina să-mi dea şi mie linkurile pentru a îi semnala cum se cuvine.

Ştiu, am scris mult iar voi nu veţi citi tot. Dar trebuie să vă mai spun ceva. Până acum am reuşit să iau legătura cu câţiva puşti din Baia Mare via mail/mess. Olimpia, puştoaica care m-a prezentat, a fost fantastică de-a dreptul. Îi mulţumesc mult. A făcut chiar şi muncă de detectiv, pentru că eu n-am avut timp să anunţ colaborarea cu Cenuşa de trandafir, ea a avut timp să se informeze. Chiar m-a uimit.

Şi, că tot suntem la „bălării” scrise de mine pe alte siteuri, azi am primit un feed-back foarte interesant de la domnul Gheorghe Giurgiu. Ţin să-i mulţumesc şi pe această cale şi să-i spun că sunt de acord întru totul. Feed-back-ul a venit de la articolul ăsta. Tocmai de aceea trebuie să-i mulţumesc încă o dată Loredanei. Dar nu prea mult că se învaţă 😀

La final trebuie să vă semnalez apariţia revistei „Flacăra”. Flacăra a ieşit cu Wallace şi „Justiţiarii 2”. Dar şi cu articole interesante despre mine, Bogdan Hrib, George Arion şi alţii pe care îi veţi descoperi voi. Tot din Flacăra am aflat că cele 1500 de exemplare din „Indicii anatomice” au fost epuizate şi indisponibile la comandă. Dar Bogdan a reuşit să mai scoată repede o sută pentru lansările despre care ştiţi deja. Ediţia a doua e în curs de apariţie. Iar „Parfumul văduvei negre” nu va ieşi la Gaudeamus, ci în decembrie. Vă anunţ eu din timp. Asta pentru că vrem să-i facem o lansare mai dilie. O să vă spun şi despre asta tot la timpul potrivit.

 

P.S: Mâine voi avea concurs cu trei Somalii cu autograf, alte două Somalii, tot cu autograf, vor fi luni la ora 16 la Alpha TV, emisiunea Denisei Popescu. Piteştenii care au ocazia să se uite la TV vor mai avea parte şi de alte surprize pregătite de Tritonic.

Ok, voi reveni cu detalii şi mâine. Adică o să vă mai povestesc despre Luis, şi despre ce fel de om este. Pentru cei interesaţi 😉

 

P.P.S: Mulţumirile mele speciale sunt adresate domnului Valer Marian, nu dezvolt! Cu părerea de rău că n-am reuşit să o văd pe Ingrid. Dar mai avem timp la dispoziţie.

P1040103

 

P1040107

 

Picture 127

 

Picture 154

Am zis că o să dorm

Dar nu am dormit… Am stat de vorbă cu Florina din Baia Mare pe mess. Asta un timp. – Vă voi povesti despre tinerii din Baia Mare, absolut fantastici, dar maine -. Apoi am zis că mă bag la somn, dar am păţit ca în prima noapte la Satu Mare când am adormit la şase dimineaţa – vorbim şi despre asta, tot mâine – sper doar ca pe la un două, măcar, să adorm.

Sunt foarte obosită şi incoerentă, dar şi foarte fericită. Dacă greşesc, azi vă rog să mă iertaţi, dar sunt prea „isterică” pentru a nu scrie ceva.

Sigur, eu nu mai am ce să spun despre evenimentele de la Piteşti. Aşa că le mulţumesc bloggerilor pentru tot. Au fost minunaţi de-a dreptul. Dumis a avut rol de organizator al bloggerilor. Mă rog, ne-am înţeles başca. I-am spus să facă afiş cu bloggeri şi el a făcut afişe cu mine şi cu Luis Miguel Rocha. Când ne-om înţelege şi noi ca doi oameni ce suntem? A? 😀 Oricum, Dumis a scris aici. Geocer… o Doamne, a scris aici şi aici. Cangurul şi el. Am văzut şi tufişul trimis de Ioana 😉 Pe Raluca am lăsat-o mai la coadă pentru că aşa am vrut 😛 Îi mulţumesc pentru youtube şi îmi permit să le fur. Dar îi mulţumesc şi pentru prezenţă, atât ei cât şi Emei (Imaginea Lalei – vom avea poster la târg). Aaaaaa, era să-l uit pe Mişu. Mă, nu da 😀

Pentru ceea ce s-a întâmplat în Piteşti le mulţumesc şi ziariştilor: Jean Dumitraşcu, se ştie, e preferatul meu şi indiferent că va fi sau nu la o lansare de-a mea, eu tot îi voi mulţumi pentru că a fost primul om, după Dinu Virgil Ureche, care a crezut în mine. Dar şi scriitorului Marin Ioniţă care ne-a onorat cu prezenţa.

Şi lui Mihai Pripas care îmi e prieten îi mulţumesc din suflet. De asemenea trebuie să îi mulţumesc lui Gabriel Lixandru de la Argeşul – nu ştiu dacă a fost sau nu, dar nu are nici o importanţă. Celor de la Time4News, desigur, nu o pot uita pe Cristina Munteanu de la Antena 1 Piteşti care mi-a fost mereu alături. Celor de la Curierul pentru că au dat curs invitaţiei mele. Celor de la Top – aici chiar nu mă aşteptam, datorită problemelor nedrepte pe care le au. Celor de la Piteşteanul şi Epiteşti. Şi o s-o ţin aşa vreo săptămână.

Dar cei doi coordonatori ai proiectului, desigur, au fost Denisa Popescu, marea noastră poetă care e şi exagerat de frumoasă şi domnului director Sechelarie.

Lansarea de la Piteşti a fost triplă – a, da, Cangurul a exagerat, Bogdan a zis că sunt printre cei bine vânduţi, că altfel îi fac concurenţă 😀 Cum spuneam, au lansat Luis Miguel Rocha, Bogdan Hrib şi eu. Acum mă apuc să citesc cartea lui Bogdan, dacă tot nu pot dormi – atenţie, voi avea concurs cu Somalia lui Bogdan cu autografe 😉

Haideţi că aveţi materiale de la Piteşti, nu vă mai plictisesc. Despre Crina, Darius, Luis (din nou), Bogdan, Corina Şandor, dar în special despre tinerii din Baia Mare, mâine. Mâine când o să am timp 😛

Şi celor de la 24 de minute le mulţumesc pentru „omul zilei”, dar aici chiar cred că e exagerat. Nu sunt aşa ceva nici într-un minut, sigur, Bogdan e.

La final, dar nu pentru că sunt codaşi, le mulţumesc tuturor celor ce mi-au ţinut pumnii. Acum chiar că i-au avut strânşi 😀

Dacă am uitat pe cineva, vă rog să mă trageţi de urechi!

Nebună, nebună, nebună

Şi eu, şi viaţa, şi toată lumea

Nu vă spun cât am alergat azi şi cât m-am enervat. Iulia, intri tu pe mâna mea la SM 😀 Până la urmă a ieşit totul relativ ok. Relativ nu e super, dar e bine. Adică nici foarte, dar totuşi. Nu vă mai spun că acum gătesc şi alerg prin casă ca nebuna. Trebuie să-mi fac bagajul, nu?

Dar înainte de asta trebuie să vă dau o veste pe care nu v-a dat-o nimeni. Din pricini de şampanie cică, dar eu cred că din prea multă modestie şi bun simţ 😉 Poate că Lucia nu ştie să se laude singură sau poate nu vrea. Dar eu, păsându-mi prea puţin de doleanţele doamnei, simt nevoia de-a o lăuda pentru că merită şi pentru că va merita în continuare până la adânci bătrâneţi. Lucia, începând cu săptămâna trecută, este noul vicepreşedinte al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti. La mai mare şi mai mare şi mai mare. Aşa cum v-am mai spus Lucia are şi o pagină de prezentare aici, dar şi un site personal din care puteţi afla mult mai multe decât v-am spus eu. În plus puteţi citi şi o minunată piesă de teatru. Dar păstraţi-o pentru zile triste pentru că, vă avertizez, o să râdeţi până vă dau lacrimile. Şi ca să sfârşesc, eu nu înţeleg de ce Lucia nu se laudă mai mult, pentru că merită, e pe munca ei. Să ne trăieşti şi să ajungi Preşedintele tuturor… scriitorilor, desigur 😀

 

Ţin să vă anunţ încă o dată, mai ales pe piteşteni că mâine se petrec două evenimente importante. Citiţi postul de mai jos şi o să înţelegeţi. Eu nu mai pot să repet. Dar poate pot alţii 😀

 

Cât despre Baia Mare… ehe, deja s-au anunţat o sută de oameni. Cum să nu-i iubeşti? A? Şi, desigur, cea mai mare bucurie a mea e că o să-i revăd pe Crina, Marian, Darius şi Lavinia. Dar cei din urmă nu sunt la urmă, da? Că iar avem discuţii 😀

Luis şi Bogdan, normal, vor lansa şi la Satu Mare şi la Baia Mare, dar dacă nu mai apar pe aici, veţi primi veşti proaspete pe facebook.

 

O da, să nu uit. Pentru mămici aveţi aici un post cu lecturi de seară pe care le puteţi împărtăşi copiilor.

Ei bine, cam atât, sunt moartă de obosită şi de foame. Vorbim!