Gălăgie mare azi în capul meu. Pe lângă telefonul ăla ce a tot sunat şi eu am tot fost în contratimp cu el. Adică: omul sună, eu aud. Prea departe de telefon, nu ajung la timp. Îmi bag picioarele, mai sună dacă îi trebuie. După un timp verific apelurile lipsă, două de la Bogdan. Sigur, îl sun nu mai răspunde. În fine. Întâmplător intru aici. Asta o fi vrut să-mi spună? Nu de alta dar ştiam de când a semnat. Şi ce dacă publici, mă, în Portugalia, noi „e” mai proşti? 😀 Nu l-am mai sunat, de ofticată. Dar i-am propus să publice o carte pentru copii la Tritonic Junior promiţându-i 5%. Mi-a zis: „doar atât?” Uite domn’le cum ajunse mare şi nu ne mai urcăm la nasul lui.
Nu se poate aşa ceva. Bogdan nu mă lasă să muncesc, Crina nu mă lasă să dorm, Andreea – PR-ul editurii – nu mă lasă să trăiesc 😀 Andreea e cea mai rea. Vrea să mă duc la toate lansările. Aşa că mi-a mai făcut rost de una la Mamaia pe 25 ale lunii. Noroc că am scăpat aşa că voia să mă ia direct de pe plaja din Antalya pe 18. Ptiuuu… Trebuie să fac ceva cu Andreea, mă omoară cu zile. Nu o poate răpi cineva până la toamnă? Să stau şi eu calmă? Nu poate, ştiu. 😀
Oana Stoica Mujea 