Aş fi vrut să găsesc o lalea neagră, că doar ştiţi cât s-a chinuit personajul lui Dumas tatăl să o descopere, dar n-am găsit, aşa că vă mulţumiţi şi cu asta.
Mâine se deschide Simfonia Lalelelor. Desigur, un mare şi frumos eveniment. Dar, ca la orice deschidere, ai impresia că e revoluţie, în nici un caz o sărbătoare a florilor. Coloane oficiale – acum, na, cum să rămână politicianul pe dinafară – curioşi, gură cască, trafic greu, ce mai, nebunie. O singură dată am fost şi eu la deschidere şi aproape că am fost călcată în picioare. De aceea, v-aş sfătui să aşteptaţi până sâmbătă, că nu fuge Simfonia, şi s-ar putea să aveţi şanse să şi înţelegeţi ceva din ea.
Oricum, oficial e primăvară. În Piteşti aşa ştii că a venit primul anotimp călduros al anului. Anotimpul florilor. Ah, şi să vedeţi ce frumos au înflorit pomii în oraş. Şi liliacul violet. Parcă îţi e mai mare dragul să ieşi din casă.
Cu această ocazie vă anunţ că eu azi am trecut la sanda. Ce bine e să-ţi simţi degetele libere. Ce fericire 😀
Oana Stoica Mujea 