Ia maşina, du maşina…

Honda mea a trecut la sandale, nu de alta, dar încerc să grăbesc căldura asta prin toate metodele. Pentru a-mi încălţa maşina a trebuit să mă duc să recuperez sandalele din ograda bunicii, acolo unde depozitez eu tot ce nu pot depozita în casă – abia aştept să fie gata biblioteca 😀 . Am luat jeep-ul, pe care, mai întâi, l-am descărcat de tot felul de materiale – nu, nu l-am lovit. Am plecat la ţară, am luat sandalele, m-am jucat cu câinii, rapid venit la Piteşti. Dus roţi, venit luat maşină. Stat schimbat. Şi pe alea de iarnă le-am lăsat acolo, că nu mai eram în stare să mai fac un drum pe autostradă. Nu cu jeep-ul, vreau să zic. Idioţenia de volan trebuie manevrat în toate părţile, că el nu ştie ca la toate maşinile, când îi dai drumul din mână să se îndrepte. Nu, nene, îl îndrepţi tu. Trebuie să fii atent la manevre, că altfel o iei imediat pe arătură şi – normal că se poate mai rău – la o sută douăzeci la oră trepidează. E deja a doua oară în patru zile când sunt nevoită să mă duc la ţară fără maşinuţa mea. Şi a doua oară când toată lumea – mai puţin tirurile şi daciile – mă depăşeşte. Nu se face aşa ceva, sunt o doamnă, ce dracu’.

Aşa că treaba asta cu ia maşina, du maşina, nu prea îmi place. Un beat de poliţai după autostradă era cât pe aici să mă mai şi oprească. Cred că îl băteam, ţinând cont că n-am putut depăşi viteza legală. Adică mă vedeaţi la TV cu chipiul ăluia între dinţi, la ce nervi aveam.

Mno, sper doar că nu mai vrea nimeni să mă treacă pe altă maşină zilele astea, nu de alta dar eu vreau să merg cu maşina, nu cu trotineta. Şi pentru a nu ştiu câta oară sunt convinsă că jeep-ul nu e maşină de oraş. Da, e fenomenal pe munţi, merge bine, e genial, dar în oraş sau pe autostradă mai bine nu.

Cam asta am făcut eu azi. Adică m-am sucit dintr-o maşină în alta. Ce altceva puteam face?