Ce-a fost azi nu va fi mâine

Era să uita. Am gătit pentru Cantina Socială, iată 😉

Şi e normal să fie aşa.

Să vedem. Am băut vreo două cafele cu George Arion, care ne-a vizitat tocmai la fix pentru a agăţa eu TVR-ul şi a-l băga în stand. Hi, hi, funny a fost când am agăţat Antena 1 😉

Ei bine, Oana Duşmănescu cu pisicile… adică cu „Pisica Olga” a stat la stand. Sigur, s-a mai şi mişcat. Cum altfel?

Autografe s-au dat şi nu prea. Un domn a cumpărat pisica, mai multe pisici, dar n-a vrut autograf pentru că le vindea mai departe. Hmm. Deh.

Apoi a urmat lansarea „divelor”: Oana Duşmănescu şi Stela Popa şi-au lansat romanele în prezenţa unui public numeros – cu această ocazie editura pentru copii de vis-a-vis, fireşte, ne-a iertat şi nu ne-a mai pus melodii cu muşchetarii, aleluia.

Chiar şi eu am dat autografe. Cum vedeam pe cineva că-mi cumpără o carte, cum săream pe el de ziceai că e aur 😀

Dar să vă spun ce se întâmplă mâine.

Mai întâi lansările:

 

VINERI, 11 iunie

Ora 13,00 – Lansare Jurnalism

 “Limba de lemn in presa” si “Jurnalism in exil si diaspora”

Coordonator: Prof.Univ.Dr.  Ilie Rad

 “Interviu:recurs la memoria colectiva” – Coordonator: Prof. Gabriela Rusu Pasarin

Invitati: Bogdan Hrib

 

 Ora 15,00   Lansare Comunicare “Comunicare si conflict”, Laura Marusca,

                                                            “Criza si Media”, Mirela Abrudan

 

Ora 16,00  Lansare LIT

“Zilele mele cu Renata” Alexandru Petria

“Labirint obligatoriu” Lucia Verona

Invitati: Daniel Cristea Enache, critic literar

              Bogdan Hrib, editor Tritonic

            Oana Stoica Mujea, editor Tritonic

 

Bun, avem şi autori la stand. La ora 10:00 avem o surpriză. Nu o dezvăluim, vă spunem doar că ar fi bine să fiţi acolo.

 

La ora 14:00 Lucia Verona vine să vă dea autografe şi va rămâne în standul Tritonic până după ora 16:00.

Ştafeta îi va fi predată lui Alexandru Petria care va mai rămâne după lansare o oră sau două, să vă zică cum e cu sexul… ăăă, mă rog, vă lămuriţi voi 😛

 

Aşadar şi mâine e zi plină. Important e ca voi să fiţi acolo şi să ne întrebaţi de vorbă. Dacă nu vă întrebăm noi 😉

 

Şi poze de azi, câteva. Mai multe pe facebook.

 

 

Reclame

Mâine la Bookfest – Tritonic

Mâine aveţi lansări „Caşmir” şi anume: Oana Duşmănescu cu „Urechile pisicii Olga” şi Stela Popa cu „ O sută de zile”.

De la 12:00 – 18:00 o veţi avea la stand pe Oana Duşmănescu care vă va vinde cărţi, vă va da autografe şi va încerca să obţină de la fani cafele 😀 După ora 18:00 ştafeta îi va fi predată Stelei Popa.

Aşa că vă aşteptăm la eveniment.

Până la urmă Iolanda Ştireanu şi Stelian Munteanu s-au confruntat

Dar până ajungem la a vă explica ce e cu titlul să începem sistematic. Oh, o să fie al dracului de greu.

 

La Târgu Mureş, în primul rând, l-am cunoscut pe Vlady. Apoi, Stela a lansat „100 de zile” şi a avut mare succes. Eu am lansat Parfumul, iar Bogdan Somalia. Apoi, eu cu Bogdan ne-am mutat la cealaltă lansare şi am lăsat-o pe Stela să facă faţă întrebărilor despre Moldova. Adică ne-am dus la „Bloguri, Facebook şi Politica”. Până aici e clar.

 

A doua zi la Bistriţa, Alexandru Petria alături de familia sa minunată ne-a invitat la o cafea. Sau să fi fost invers? Ne mai gândim 😉 Alexandru va ieşi în curând cu o carte pe piaţă. Vă spun despre ce e vorba când vom avea copertă. Apoi „furăm” la Biblioteca Judeţeană, unde printre cei maturi au venit o grămadă de pici. Le-am povestit despre Dinastii, dar când i-a întrebat Bogdan dacă vor să vorbim despre fantasy sau poliţiste… da, da, toţi au zis că poliţiste 😀 Au fost foarte haioşi. Au pus întrebări şi ne-au cerut pistoalele să le ţină şi ei în mână. Apoi ne-au întrebat dacă vindem şi pistoale 😆 Funny! În cele din urmă am dat multe autografe, atât eu cât şi Bogdan. Dar… eheee, am dat autograf şi pe una din cărţile lui Liviu Radu, cred că pe „Waldemar”, sigur, atât eu cât şi Bogdan. Sper că nu se va supăra Liviu Radu. La Bistriţa, recunosc, a fost foarte, foarte mişto.

 

Şi ne-am dus la Cugir, unde mama Iuliei – mulţumim! – ne-a primit cu o cină demnă de nişte împăraţi. Minunaţi părinţi. Iar Ioana – pe care nu o cunosc – mi-a făcut un tort. Excelent!!!!

 

După care, evident, la Deva. Unde, la fel, printre maturi, mulţi puşti, de data asta de liceu. Pentru că n-am putut să-l împuşc pe Bogdan, aşa cum era planul iniţial, am tras în sală. Dar nimeni nu s-a speriat. În schimb toţi s-au amuzat 😀 Trebuie să recunosc că la Deva am avut o mică dezamăgire, am cunoscut primii tineri care nu au citit nimic în afară de lectura obligatorie, dar le-am stârnit interesul prin împuşcăturile noastre 😉

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Şi da, Stelian şi Iolanda, în cele din urmă, s-au confruntat. Finalul nu vi-l spun.

 

Şi la final, chiar dacă cu asta trebuia să încep, vă spun că un puşti, care vrea să rămână anonim şi are 15 ani, mi-a dedicat melodia de mai jos. Mi-a spus să ascult bine versurile – care-i aparţin lui Eminescu – pentru că el aşa mă vede pe mine cea reală dincolo de ziduri şi alte măşti. Recunosc că m-a impresionat destul de mult. Dar ajunge, că mă pun pe bâzâit 😀

 

Mai e şi mâine o zi! 😉

Frumoşi, tineri si emoţionaţi

Sigur că nu despre mine, Stela sau Bogdan e vorba aici.

 

Da, şi noi am lansat, vedeţi ce, că de aia sunt poze. Dar despre asta poate mâine de am mai mult timp. – Mâine la Bistriţa la ora 14 la Biblioteca Judeţeană eu şi Bogdan – Aşadar, cum ziceam, nu, nu despre noi e vorba, ci despre ei. Doi dintre autorii Tritonic din colecţia Media, cu minunata carte “Bloguri, facebook şi politică”.

Doar Tudor şi Paul doi dintre autori au fost prezenţi, aşa ca n-am avut ocazia s-o cunosc şi pe Florenţa. Evenimentul foarte mişto. Dar ar fi fost şi mai mişto să fi fost interactiv.

Oricum, tinerii autori foarte emoţionaţi mai ales Tudor, dar îi iert că sunt şi ei mici. Şi mă bucur că i-am cunoscut. Doi tipi super mişto. Să aveţi baftă şi să vindeţi multttttttttttt!

Cam atât din Târgu Mureş. Şi nu, n-am auzit ungureşte încă. Şi nici nu cred că voi mai avea timp. Ne auzim mâine după lansare. Pentru că până atunci voi fi la volan.

Citiţi! Citiţi!

 

Mulţumesc, Vlady!

 

P.S: Arhi a scris despre Văduvă. Mulţam fain!

Pe drumuri… cu stresuri

Vorba Luciei, zău aşa…

Dar să nu vă spun cât m-am stresat eu. Bogdan Hrib a început întrebându-mă, într-un moment în care eu nu puteam vorbi: „eşti sigură că-ţi decolează avionul?”. Mi s-a pus un nod în gât şi m-am gândit că mă voi sinucide în faţa aeroportului. Nu vreţi asta, nu? Adică ăia de la Otopeni. Sigur că nu.

Aşa că eu am stresat-o pe Crina, mai, mai să mă pun pe jelit. Aşa că roşcata, fireşte, a pus mâna pe telefon şi a sunat la aeroport. Aşa ne-am liniştit amândouă fără să facem atac cerebral – vai ce v-ar mai fi plăcut unora dintre voi să crăpăm 😀 – Şi iată, aeroportul o zis că pleacă avionul, el, aeroportul, rămânând pe loc. Deci plec. Sătmăreni, nu aveţi nici o şansă de scăpare.

Sper doar ca nesuferitul ăla să nu uite de mine, că de două zile mă întreabă la ce oră ajung. Tot de două zile îi spun, iar el tot uită. Asta dovedeşte cât sunt de importantă în ochii lui. Şi când mă gândesc că putea muri otrăvit. La naiba! 😛

Oricum, sper să ajung. Sper să plece avionul… dar, ştiţi ceva, ajung oricum. Numai în ciudă 😀

Şi vă las cu o melodie care m-a obsedat azi. Să nu ziceţi voi că nu sunt de treabă. Cum mâine voi pleca dis de dimineaţă, eheee, ne mai auzim când ne vedem.

 

P.S: Sigur că la ora asta, adică unu noaptea, eu fac bagaje. Yupiii, ce viaţă 😀 Iar Stela iar mă stresează cu o surpriză. Eu vreau să ştiu dinainte de-a deveni surpriză.

A fost şi Chişinău

O să încep prin a spune: „Wow, uite, mă, că mă iubeşte” 😀 Vorbesc, fireşte, despre Crina. Crina care a scris pe blog. Despre cine o fi scris pe blog? A?!!! Să aud?! Ce ştiri importante au generat politicienii pentru a li se face onoarea asta? A? Să aud. Exact, exact, tot pe mine mă iubeşte mai mult şi mai mult 😀

 

Şi vă pot recomanda cu toată dragostea cartea de mai jos? Sigur că pot. Daţi click pe ea şi comandaţi-o. Acum cât e caldă.

Ştiţi deja că am fost la Chişinău. Ştiţi deja că am dat interviuri, pe care le am, dar sunt mp3 şi nu le pot publica aici. Cel de la TV îl aştept peste două săptămâni. Dar… nu vorbeam despre asta. Chişinăul, da? Oraş nostalgic. Seamănă cu Bucureştiul comunist. Gri, trist şi totuşi, ei da, există şi un totuşi, oamenii sunt calmi, relaxaţi, nu aleargă ca nebunii. Traficul? Da, aici îl putem compara cu cel din Bucureşti. Bogdan o să spună că e oraşul gropilor. Ei, lasă, parcă noi am duce lipsă.

Când am fost la „Vocea Basarabiei”, moderatoarea m-a şocat întrebându-mă dacă nu mi-a fost frică să vin la Chişinău. Ca tâmpita am întrebat de ce să-mi fie? Iar ea mi-a explicat, în direct, că majoritatea românilor cred că la Chişinău e violenţa în stare pură. Români tâmpiţi, dacă mi se permite. Voi credeţi că la Chişinău e ca la noi? Nu e. Dacă ţipi pe stradă eşti arestat, la noi nici dacă te omori nu te întreabă cineva de vorbă. Aaa, poveştile cu rakeţi, s-au dus, ăia, da. Staţi calmi, nici un pericol.

Ştiţi ce e minunat la ei? Totul e gri, dar când intri într-o clădire, fie restaurant, magazin etc, ei bine, parcă intri în altă dimensiune. Totul e lux. În restaurantele lor se cântă la harpă, vioară, chitară, pian, etc. De ce să-i băgăm fraţilor în românica, că-i stricăm. Ei încă mai păstrează nişte valori. Sigur, îi stricăm oricum. Şi vă spun un secret, tot românaşii noştri fac scandal şi acolo. Aşa că…

Da, problema cu limba există. Pentru că sensurile cuvintelor sunt puţin denaturate. Dar te obişnuieşti repede, chiar dacă îţi vine să râzi în hohote. Mai e şi problema celor care ştiu doar rusă. Dar semnele sunt ajutătoare întotdeauna. Iar vorbitul din mâini nu face rău.

Mâncarea?! Dacă mai stăteam o zi ajungeam balenă. Merită să mergeţi la Chişinău măcar pentru a mânca. E un deliciu. Ohhh, abia aştept să mă reîntorc.

Şi după cum ştiţi la Chişinău a fost şi prima lansare a indiciilor. Dumitru Crudu, după cum v-am mai spus, mi-a citit cartea cu o atenţie demnă de invidiat. Ba chiar m-a întrebat dacă la noi chiar există expresia „a dormi bubă” sau am inventat-o eu. M-a impresionat mult. E mare lucru ca cineva să te citească cu atâta atenţie. Şi tot aşa cum v-am spus, mai târziu, după lansare, am avut o discuţie despre Iolanda Ştireanu. Ei, vedeţi, domnişoara asta n-a reuşit să-i impresioneze doar pe români. Şi ţineţi cont că domnul Crudu nu citise Indiciile. Dar i le-am făcut cadou. Sper să le citească cu plăcere.

Şi apoi, tot cum v-am mai spus, am mers să o văd pe Stela Popa. Cele „100 de zile” ale ei au făcut furori. Iar Stela a dat enorm de multe autografe. Ba chiar era să rămână şi nemîncată din pricina asta. Dar noi am aşteptat-o şi i-am oferit nişte chestii din alea sănătoase. Eu nu înţeleg cum poate mânca aşa ceva când la Chişinău numai sănătos nu e cazul să mănânci 😀 Dar Stela e cu sănătatea! Io nu!

Impresii ar fi multe, dar mâine voi fi plecată din localitate, apoi mă voi întoarce şi ghiciţi ce? Exact, voi face bagaje, pentru că marţi… dar mai multe la roşcată şi la nesuferit 😀

No, să citiţi bine, v-am dat temă până mă întorc 😉

Povestea unor lansări

Am atât de multe să povestesc şi am rămas atât de în urmă… Sper doar ca Basarabia să mai aibă puţină răbdare până voi veni cu impresiile mele legate de acele locuri. La fel şi Nea Costache, pentru că merită să fie promovat, dar momentan am atâtea să vă spun…

Mai întâi trebuie să le mulţumesc unor oameni:

Lucia…

Horia Gârbea…

Ciutacii (Mana şi Victor)

Chinezu din popor

Simona Ionescu, pentru că şi-a smuls din programul ei aglomerat pentru a veni şi pentru că n-a răspuns la telefoanele ce-i ţârâiau tot timpul.

Geocer, pentru că m-a răbdat

Arionii, pentru că încă mă mai suportă

Adrian Năstase, pentru că mi-a cerut autograf… 😀

Membrilor juriului nu le mai mulţumesc, dar ei ştiu că o fac… Lilick şi Mădălina au fost senzaţionale, iar Valive este timidă, cu toate că n-ar trebui.

Roger şi Sorin, hai să zic şi de voi… 😛

Vorbim despre prima parte a zilei. Cu toate că, acum, am un regret pentru că cineva nu a putut să participe pur şi simplu la eveniment. Îmi cer eu scuze… cine ştie, ştie. Am încercat cu o ironie fină să-i atrag atenţia, dar deh… n-a mers. În fine, nu mai contează şi întotdeauna la un eveniment unde sunt persoane importante vor fi şi cârcotaşi. Doar că eu am crezut că suntem între prieteni.

Trecând peste partea asta trebuie să vă spun că Mana a ţinut să-mi facă o surpriză. Aşa că nu a venit numai ea, dar l-a adus şi pe Victor.

Horia Gârbea a fost acolo să ne susţină pe mine şi pe Lucia.

Lucia, desigur, a fost strălucitoare ca de obicei, iar cartea ei… da, e prima în vârful celorlalte. I-am detronat pe toţi 😀

Chinezu, ca un Chinez şi el, a tot comentat şi a stat tot timpul cu laptopul în braţe. Ce oameni…

Geocer, desigur, ne-a suportat.

Iar Adrian Năstase a ţinut un speach de zile mari. Mamă ce am mai râs. E chiar mişto. Aşa că le-am propus celor prezenţi un exerciţiu de imaginaţie: să-şi închipuie că AN-ul dispare chiar atunci din faţa lor, iar Lala intră în scenă.

Pe urmă Lucia şi moi am dat autografe, iar Mădălina mi-a propus s-o otrăvesc. Încă nu vreau s-o fac 😀

Apoi l-am confundat pe domnul Mladin cu domnul Coşovei, dar Ştefania Coşovei mi-a luat apărarea 😀

Oi mai fi făcut prostii, eu ştiu…

Oricum, prima jumătate a zilei a fost excepţională. Mă oftic doar că n-am apucat să fac poze cu Ciutacii şi Chinezu.

Cel mai dulce moment al zilei a fost telefonul lui Alex, cine ştie cunoaşte 😉

 

 

 

 

 

 

Apoi m-am mutat la Muzeul de Istorie şi Târgul de carte Amplus. Acolo le-am găsit pe Oana Duşmănescu cu minunea ei de bebe, dar şi pe Stela Popa. Mă bucur că Stela a acceptat să stea lângă mine în timpul lansării pisicii. Dar îmi pare rău că din pricina oboselii a ratat azi Sibiul. Asta este… Se mai întâmplă. Oricum, Stela tot va ajunge la Sibiu, v-o trimit eu legată dacă e cazul.

Apoi m-am mai lansat şi eu o dată şi m-am bucurat să-l revăd pe Mihai însoţit de două domnişoare foarte frumoase: Steluţa (cu o imaginaţie puţintel mai perfidă ca a mea :D) şi Cristina(?!), dacă ţi-am greşit numele poţi să dai, promit să stau.

 

 

 

 

După toate astea, alături de Bogdan Hrib – doar nu vă închipuiţi că a lipsit vreun moment – am avut o mini şedinţă din care Geocer n-a auzit absolut nimic 😛

Aşa că în miez de noapte am ajuns şi acasă.

Îmi pare rău doar că am ratat prăjiturile Luciei. Dar am promis că după toată nebunia asta o iau de mână pe Mana şi o vizităm aşa cum se cuvine.

Aaa, şi să nu uit, am primit trandafiri galbeni, de la cine nu vă spun, numa aşa de-a dracu’ 😀 Ziceţi voi că nu merit să zac. Nu, nu merit, că am de scris ceva important ce trebuie predat mâine la prânz. În concluzie nu merit nimic.

Şi acum… da, mă pregătesc pentru Ardeal. No, staţi că viu… dar mai încet, ardeleneşte aşa 😆

Concluzii găsiţi la Geocer, Mădălina, Lucia, Lilick şi pe unde or mai fi că eu nu mai pot.

P.S: Meme, eşti o dulce şi când nu eşti prezentă fizic. Sper să te revăd într-o zi.

Lungă zi…

Dar frumoasă. Şi m-am bucurat să-mi revăd unele din personajele reale. Şi m-am întristat gândindu-mă că altele sunt departe. Dar nu o să dezvolt acum, vă las cu poze, câteva, pentru că sunt peste o sută. Iar mâine… trebuie să muncesc, altfel mă omoară Alexandru Arion, cu toate că din poze s-ar zice că altfel stă situaţia.

Lucia, mulţumesc pentru tot!

Geocer, îţi mulţumesc că ai rezistat 😀

Oh, şi da, subtil domnule Roger, foarte subtil 😀 Dar voi dezvolta, promit, mâine cum voi prinde puţin timp liber.

Şi tot atunci o să vă spun şi despre Nea Costache – îmi cer scuze, dar nu mai sunt capabilă să pun şi linkuri. Punem mâine tot ce trebuie. Cei care mă aveţi prietenă pe facebook veţi putea vedea mai multe poze.

Şi mai multe aflaţi la Lucia şi Geocer