Bine, bine…

Încet, încet revin la vechile obiceiuri. Citesc, dar încet, mai mult mă bat cu Piţi. Fac mişcare 😀 Crina a plecat cu PSD-istul ăla mic, iar Vania a dispărut în tăceri. Noroc cu Teo şi Geocer că mă mai scot din amorţeală.

Chiar, voi mai ştiţi ceva de tata Borgo? Cella?!

 

Azi, ca şi ieri, am fost destul de activă, dar totuşi, spre deosebire de ieri am căzut la datorie şi am dormit multtt. N-am chef de blog, n-am chef de nimic, nici de mine. Mai intru şi eu pe aici ca să am ce face, să nu creadă lumea că am murit. De parcă ar conta, cred că mulţi s-ar bucura 😀 Şi totuşi parcă aş rămâne în concediu o viaţă. Cum o fi să stai toată viaţa la soare, să te arunci în piscină, o oră de sală şi două de somn, apoi noaptea să bei un ceai şi să dormi la loc? Eh, dar să revenim la ale noastre. Lala reintră în scenă, doar v-am spus. Da, deja, încet, încet, foarte încet chiar, încep să mai scriu două vorbe, să mă mai uit în urmă, să mai revizuiesc. Mai citesc o carte. De data asta Lasher, prea am amânat-o. Şi vă mărturisesc că începe foarte, foarte bine.

 

Am reuşit, în sfârşit, să scriu şi despre Integrala Mladin, puteţi citi aici. Şi, desigur, mai am puţin timp să şi visez, că mai trebuie. Nu visez neapărat lucruri frumoase, dar cică lumea nu e făcută numai din lapte şi miere, mai pui şi piper şi uneori boia iute, să nu te plictiseşti şi să cazi în depresie 😀

 

Şi cam despre asta e vorba zilele astea. Declaraţia de azi a preşedintelului nu o s-o comentez, nu de alta, dar nu mai am mâini să mă închin 😉

Reclame

Culta leapşă

Eram datoare cu o leapşă la Lucia. Aşa că iată-mă:

 

– Ce autor apare cel mai des la tine în bibliotecă? Din ce carte ai mai multe exemplare ?

 

Cărţile poliţiste sunt mai dese, pentru că autorii de gen se axează pe un personaj şi scriu despre el până se plictisesc. Dar ca să rămân la subiect: Simenon, Doyle şi Aghata Christie

 

– De ce personaj de ficţiune eşti sau ai fost amorezat(ă) în secret?

 

Uh, nu mă amorezez de personajele de ficţiune, chiar dacă îmi plac personajele picioarele mele sunt destul de bine înfipte în pământ.

 

– Ce carte ai citit cel mai des ?

 

„Crimă şi pedeapsă”, chiar şi acum aş lua-o de la capăt, dar nu prea mă lasă maldărul de cărţi de la căpătâiul meu.

 

– Care era cartea ta preferată la 10 ani ?

 

Asta o ştiu 😀 „Hoaţă de copii” a lui Adolphe D. Ennery

 

– Care a fost cea mai proastă carte citită anul trecut ?

 

Nu există cărţi proaste doar stiluri diferite.

 

– Care a fost cea mai bună carte citită anul trecut ?

 

„Cu sânge rece şi albastru” a Ivonei Boitan

 

– Cine crezi cã ar trebui sã câştige premiul Nobel pentru literaturã ?

 

Eu, eu şi iarăşi eu.

 

– Ce carte ţi-ar plăcea sa vezi ecranizată ?

 

Nici una.

 

– Descrie visul cel mai straniu care să fi inclus un scriitor, o carte sau un personaj literar ?

 

N-am avut aşa ceva.

 

– Care e cartea cea mai puţin cultă pe care ai citit-o ca adult ?

 

Există aşa ceva?

 

– Care e cartea cea mai dificilă pe care ai citit-o ?

 

„În căutarea timpului pierdut”, am citit-o de vreo trei ori până am înţeles-o.

 

–         Preferi autorii francezi sau ruşi ?

 

Şi, şi… cu precădere ruşii

 

– Shakespeare, Milton, sau Chaucer ?

 

Shakespeare

 

– Ce te deranjează cel mai mult în activitatea lecturii ?

 

Pisica.

 

– Care e romanul tău favorit ?

 

Nu cred că pot avea un roman favorit. Îmi plac prea multe pentru a mă opri la unul singur.

 

– Joci ceva ?

 

Whist.

 

– Povestiri scurte, schiţe ?

 

Da, orice.

 

– Non-ficţiune ?

 

Da.

 

– Ce scriitor crezi că este supraevaluat ?

 

Ei, sunt destui.

 

– Ce carte ţi-ai lua pe o insulă pustie ?

 

„Război şi pace” că-i mai groasă.

 

– Şi… acum ce citeşti ?

 

Acum citesc cam cinci cărţi: Gargantua si Pantagruel – Rabelais; Hanul Zburător; Eric – Pratchett (la asta râd mult de tot), şi două poliţiste ale căror titluri nu le reţin pentru că sunt în franceză. Le-am început pe ambele. Deseară vom vedea care din cele cinci învinge 😀

 

Bun, Teo, te rog să mă scapi de leapşa asta. Hai, e şi rândul tău. Omu’ şi tu, doar nu stai degeaba. Vania, te rog, nu mă scoate din minţi… şi ajunge 😛

Nice :D

Nici nu ştiu ce să spun mai mult de atât. Nu mă aşteptam ca puştii să fie interesaţi. Teo, ei chiar citesc. Şi cărţi grele nu glumă, m-au lăsat mască. Era un puşti fan Gogol, ceea ce, desigur, pe mine m-a lovit acolo unde trebuie. Sala a fost plină, şi totuşi, din toată sala aia doar doi aveau blog. E drept, nu prea se citea fantasy în rândul lor, dar parcă contează atâta timp cât o fac.

Silvana mi-a făcut o surpriză şi a venit cu mama ei. Ambele sunt foarte frumoase, dar, desigur, Silvana e un înger. Şi la aproape 15 ani şi-a păstrat copilăria pe chip. Pe undeva seamănă cu nepoata mea. Mi-a plăcut tare mult de ea. Iar mama ei… mi-ar fi plăcut să fi fost şi mama aşa înţelegătoare când aveam eu vârsta Silvanei, dar important e că şi-a revenit la bătrâneţe 😀

O altă surpriză mi-a făcut-o Mihai, doar că el e mai timid. Cu toate că a venit primul, nu s-a recomandat. Abia la final am vorbit şi asta pentru că m-am prins eu despre cine e vorba 😆 Vezi, Mihai, te-am făcut de râs 😛

Am avut puţine emoţii la început, mi-am dat seama abia după ce în loc de „plăcea” am zis „place”. N-am mai dres-o, am sperat doar că nu s-a observat. Apoi mi-am revenit. Pentru că ei au fost calzi şi înţelegători. Chiar mi-a făcut mare plăcere. Viva „Iulia Haşdeu”!

Aaa, şi să nu uit, Reginele mele au ieşit aseară la 21:30, azi le-am văzut în premieră şi vă pot spune că arată mult mai bine în realitate. Silvana a fost prima care a pus mâna pe carte 😀

Ionuţ, Doru, voi le veţi primi săptămâna viitoare. Acum nici nu am cărţi, dar nici timp.

Nu uitaţi: Mâine Răzvan Dolea şi Bogdan Hrib vor fi la liceul „Mihai Viteazu” la ora 12:30. Iar eu voi fi la Iaşi pe 8.

 

Bine, vă mai pot spune că după prezentare Bogdan m-a băgat vreo două ore în şedinţă pe noul manuscris. Uite aşa încep să-l urăsc 😀

Doar durere…

17

 

Cred că Vania a făcut cel mai frumos gest pe care l-a făcut el vreodată. Cel puţin aşa cred eu. Postul său aniversar, de astăzi, l-a dedicat Alicei Drogoreanu. Alice e artistă. Face poze. Poze de ce-a mai bună calitate. Dar acum, Alice are nevoie de ajutorul nostru, al tuturor. Şi cum nu ştie altfel să facă rost de bani, vă roagă să-i cumpăraţi pozele. Chiar merită. Eu zic să mergeţi la Vania şi să citiţi sau la Teo. Hai să nu uităm că suntem oameni. Să ajutăm un om la nevoie.

Nu pot…

Să scriu, pentru că mintea mea e complet goală. Nu pot citit, pentru că n-am starea necesară, nu pot sta pe net, pentru că mă indispune tot mai rău. Şi la toate astea contribuie timpul ăsta nesuferit. Începe iar ploaia, iar norii nu se lasă mai prejos. Parcă vara m-a uitat. Sigur, încă nu e vremea ei, dar atâta timp cât o strig, nu înţeleg de ce se lasă aşa greu înduplecată.

Vremea asta mă omoară, încet şi sigur. Parcă aş fi un urs ce hibernează. Nu sunt capabilă nici să mă uit la TV, pentru că văd prin el. Doar prin el. Nu înţeleg nimic. Nu îi înţeleg pe cei ce mi se adresează. Parcă toţi ar veni dintr-o lume îndepărtată, şi cu toate că le înţeleg graiul, cuvintele lor parcă n-au sens. Aşa că stau cu ochii în tavan. E portocaliu, zău că e, şi singura chestie pe care o înţeleg cu adevărat, culoarea tavanului meu. Şi aşa îmi dau seama că nu e suficient de portocaliu. Ar trebui mai mult, mai accentuat. Mai colorat.

Mă enervează şi vrabia aia ce s-a pus pe pervazul meu şi urlă continuu. I-am dat mâncare, i-am descântat, am stat de vorbă cu ea, ba chiar i-am dat un „uş”, dar ea nu vrea să plece.

Şi pentru că Teo mă întreba dacă asta e starea mea la fiecare sărbătoare, da, cred că asta e. Şi dacă se mai adaugă şi un nor pribeag sunt gata terminată. Hmm, ciudat, dar încă n-am scăpat.

Şi ce dracu’ e aşa linişte în oraşul ăsta? Îmi lipseşte aglomeraţia, îmi lipsesc claxoanele şi agitaţia. Îmi vreau oraşul înapoi, ce aţi făcu cu el? Sau am aterizat eu în alt timp?

În fine, azi n-am voie la calculator, dar am trecut peste reguli. Mai bine dispar până nu sunt prinsă asupra faptului. Oh, da, şi telefonul meu a crăpat. Era cazul. Are şase ani şi până acum nu a vrut să se ducă sub nici o formă. Încă încerc să-l resuscitez. Nu vreau să mă despart de el.

Mai bine dorm!

Azi vă recomanda…

383ce48d90a1

 

 

 

 

 

 

 

Nu sunt cel mai fericit om, adică nu sunt capabilă să vă spun poveşti sau frânturi de realităţi, aşa că vă dau de citit:

 

O să încep cu Teo că prea frumos a mai scris despre scriitorii români.

Apoi vă trimit la Crina, nu de alta, dar a pus şi ea o poză pe blog 😀

Desigur, dacă vreţi să vă relaxaţi cu totul, într-o lume mirifică, trebuie să vă duceţi la îngerul de Laura. E prea mişto blogul ăla ca să-l rataţi.

Vania încă tenebreşte, aşa că daţi o fugă până nu termină povestea.

Nicu a început şi el să mişte şi merită încurajat, că iar dispare câte o lună de nu ştie lumea de unde îl lua 😛

 

Pentru cei tineri la suflet, dar şi la minte, neaparăt treceţi pe la Shauki care are tot felul de concursuri cu cărţi. De veţi privi atenţi o să vedeţi că-s două concursuri. Aşa că băgaţi-vă repede nasul până nu se răzgândeşte.

 

Tritonicii, şi ei, se bloggeresc, fiind la zi şi cu ştirile.

 

Ei bine, vă mai recomand de vreţi ca să citiţi un H. Salem, ce scria genial. Hai, încercaţi, de nu vă place puteţi să mă înjuraţi 😀

 

Cam asta pentru acum, poate revin ceva mai târziu de voi avea idei, desigur.

Dragi bloggeri, să ne revoltăm

Fac apel. Teo (pentru că ai putere de convingere), Simona (pentru că roşcata vorbeşte mereu de tine), Cella (pentru că eşti de-a noastră), Darius (doar aşa să te bag în seamă) şi cine mai vrea să mi se alăture. E vremea să o scoatem pe roşcată din hibernare. Ajunge! Să o pedepsim. Nici măcar nu se sinchiseşte să ne mai adreseze o vorbă. Eu protestez. Să revină CRINA! Hai să facem revoluţie.

Vedeţi în ce hal arată blogul ei de o săptămână? RUŞINEEEEE!!!!!!!!

 

img_9120

 

 

 

 

 

 

Bine, să zic că jumătate de scuză o are, pentru că a muncit la schimbarea feţei Gazetei de Nord Vest. Dar doar jumătate 😉

gnv