Vampirii noştri(i)

mortde-abinelea-0

În ultimii ani, câţiva autori, au impus pe piaţa cărţii nişte vampiraşi. Trendul ăsta a început de la Anne Rice – am avut impresia că femeia asta nu se va mai opri – iar atunci când ea a renunţat la vampiri, normal, au început alţii.

Cu toate că seria „Vampirii sudului” sau mai în trend acum „Trueblood”, nu m-a impresionat niciodată, eu tot am continuat să o citesc. Cred că am mai spus că cea mai bună carte cu vampiri este „Hotel Transilvania”, încă nu a fost scrisă o alta asemănătoare.

Nu contează, până la urmă, editura Leda a ajuns şi la volumul cinci din seria „Trueblood”. Recunosc, am fost puţin dezamăgită. Sookie, eroina principală, în celelalte volume a avut o viaţă sexuală intensă, ba cu un vampir, ba cu altul. În cartea asta, toţi vor să… – şi nu mă refer doar la vampiri – iar ea nu şi nu. Acum de ce dracu’ face pe fecioara? Ce mai contează? Ceea ce n-am înţeles niciodată la această carte este de ce se îndrăgostesc toţi ca muştele de femeia asta? Ea are multe alte treburi de făcut, cum ar fi ca la fiecare pas să se pună în pericol, o cred într-un fel că numai capul la sex nu îi e.

Ei bine, trecând peste americănismele tipice, cartea are şi lucruri bune. Acum nu vă gândiţi că se vorbeşte doar de sex şi cum să o punem pe Sookie la orizontală. Nu. Cel mai mult mi-a plăcut la autoare, Charlaine Harris, mânuirea dialogurilor. Sunt spumoase, aproape normale aş spune. La un moment dat ai impresia, citind dialogul dintre două sau mai multe persoane, că te aflii lângă ele. Ceea ce e bine. Ok, şi scriitura e bună sau traducerea, în ziua de azi cine să mai ştie? E totuşi ceva ce îmi place la cartea asta, n-ai timp să te plictiseşti, după fiecare colţ se arată pericolul. Tensiunea e maximă. Şi când ai impresia că totul e bine, soarele străluceşte şi păsările cântă, atunci se întâmplă câte una de te trăzneşte. Din acest punct de vedere e ok.

Da, pot spune că e o carte relaxantă. De fapt, e o carte poliţistă cu fiinţe supranaturale, iar Sookie e detectivul. Pentru că ea mereu trebuie să afle cine şi de ce.

Însă e ceva ce mă enervează de mor: modul în care sunt descrise fiinţele astea supranaturale, prea multe clişee. Măcar în Amurg vampirul nu era nevoit să doarmă ziua într-un coşciug. Mai e la modă chestia asta? Hmm…

Reclame

Ăăă…

Am atâtea de spus că nu prea ştiu cu ce să încep.

 UPDATE DE INCEPUT: CONCURS CU REGINE LA DUMIS, DOAR PENTRU PITESTENI

Bine o să încep cu o primă reacţie a vizitei Corinei. Adică prima online, în Piteşti chestia cu ziarul şi onlineul e mai grea.

Ca să nu rămân mai prejos, citiţi şi interviul pe care l-am dat pentru Ele.ro şi dacă tot sunteţi acolo participaţi şi la concursul Tritonic.

 

Ar fi trebuit să vă spun că din Iaşi m-am ales cu zece volume Zelazny, cu peste douăzeci semne de carte – când mi-a fost mie jenă să mai substrag, i-am trimis pe Xreder şi pe Bogdan 😀 – şi cu o carte din colecţia Crime Scene, încă n-am apucat să văd ce carte e. No, multe mai vreţi de la mine. Normal, am cumpărat şi de la concurenţă. Hei, cu mine nu sunt în concurenţă. Oricum, pe Rao m-am enervat că nu aveau la vânzare „Împăratul de purprură”, dar Corint a avut la vânzare „Mort de-a binelea”, volumul V din seria „Vampirii sudului” sau „Trueblood” a lui Charlaine Harris, carte pe care am terminat-o aseară. O să vă spun eu zilele astea despre ea. Oh, da, să nu uit, pe Zelazny mai am să dau două sticle de vin, una am dat-o la Iaşi. Şi uite aşa eu tot datoare mă trezesc.

 

Mâine şi poimâine, desigur, alţi doi mari autori români se vor afla în licee. Dar pentru asta aruncaţi un ochi pe afişe. Doar nu vreţi să scriu eu tot, nu de alta, dar nu mai am litere.

tritonic-scoala_teodorescu

tritonic-scoala_dorina

Joi, 14 mai, la Muzeul Bucureştiului, o lansare cu multe surprize chiar şi pentru autor. Da, Emil habar nu are ce îl aşteaptă, şi mă oftic că nu pot fi acolo. Aşa că la ora 18 ar trebui să vedeţi cum se lansează „3 cu ghinion”. Vă promit că o să fie senzaţional, aşa că măcar voi cei din Bucureşti nu rataţi marea lansare.

Invitatie3cughinion

Cât despre mine… mi s-a spus să mă odihnesc până pe 17 iunie că mă aşteaptă zile grele. Dar cum să mă odihnesc când eu încă lucrez la „Indicii anatomice”. Se pare că domnii au uitat complet că mi-au spus să termin până miercuri. Parcă nu am vorbi cu toţii aceeaşi limbă 😀

 

Câteva poze de la Iaşi le puteţi vedea pe Dinastii. Sunt acolo de vineri. Ar trebui să o vedeţi măcar pe Andreea, că tare mândră era de distinsa diplomă 😉

 

No, şi ca să fie treaba dusă până la capăt, cu un simplu click pe poză, puteţi comanda Reginele II. Pe coperta patru îi veţi întâlni pe Crina şi Răzvan Dolea, undeva pitit zice ceva şi Bogdan.

c2

Dacă v-am înnebunit cu editurile şi cărţile, o să vă spun că îmi vine să mă duc la plajă, dar nu în Piteşti. Mă duce şi pe mine cineva la mare? Nu săriţi toţi, că nu mă pot împărţi în zece 😀

Cred că v-am spus esenţialul. Mâine vom onora o leapşă sau diseară, depinde cum ajung din plimbări.