La noapte…

Ştiu, oamenii normali fac sex sau dorm. Eu nici, nici. – Cu toate că n-am înţeles niciodată, scriitorii au voie să facă sex? Sau la ei chiar e musai? Mă lămuresc eu –

Ţinând cont că mă tot uit de o juma de oră la foiletonul pe care-l scriu pentru şi datorită PrWave m-am gândit aşa: e cald şi bine cine are chef de scris episodul 14? Clar nu eu. Apoi, cam de vreo oră o tatonez pe Anastassia. Din nou: e cald şi bine, cui îi pasă de Anastassia, nu mie.

E ora 17, cui îi pasă de lume, de ţară, de viaţă, de una, de alta. Clar nu mie. Şi după cum citeam eu aseară într-o carte – Doamne, adică eu citesc – aflu că mai am un creier în inimă, unul în stomac şi unul în măduva spinării. Şi că uneori – dar numai uneori – e bine să mai gândeşti şi cu inima. Dar, din păcate, mi s-a spus tare şi răspicat: „Tu cu inima? Să fim serioşi”. Mno, deci dacă inima îmi zice să scriu acum, creierul se opune. Dacă tot mi s-a zis că eu cu inima nu, nu vreau să dezamăgesc, aşa că îmi ascult creierul. Adică tot la noapte. O, da, la noapte e cel mai bine. Şi foileton şi Anastassia. Mai aveţi teme? 😛

Iar mâine… reuniune secretă. Se pune de o crimă 😉 S-ar putea să scape informaţii pe surse. Ne auzim 😀

10 comentarii la “La noapte…

  1. Geocer, iti spun eu ca sunt creiere energetice, nu centre. Nu te baga.

    Lucia, iti facem galerie 😀

    Cristian, te inteleg, si eu tot in legitima aparare. Cand e musai, e musai 😛

  2. Pingback: Inocentul – I « Ioan Usca

  3. Pingback: Invitaţie « Mustăţi lungi, gheare lungi

Lasă un comentariu